x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Intre nostalgii si modernizare

0
12 Sep 2005 - 00:00
INCEPE!
Daca e septembrie, incep scolile. De obicei, scolile in Romania incep prost. Greve ale profesorilor nemultumiti de salarii, proteste ale studentilor in cautare de locuri in camine.

Cum este invatamantul din Romania la 15 ani de la Revolutie? Cei mai multi romani (47%) cred ca este mai prost decat in vremea regimului comunist. Daca oamenii sunt inca destul de multumiti de invatamantul primar si gimnazial, insatisfactia apare atunci cand vine vorba de invatamantul liceal si universitar. Parerile despre profesori sunt mai degraba impartite: unii spun ca sunt corecti si bine pregatiti, o parte aproximativ egala crede ca sunt dezinteresati si fara autoritate. Parerile romanilor despre elevii de azi sunt mai degraba negative: "Sunt obraznici, libertini, lipsiti de scrupule, lenesi, prosti etc." - cel putin asa cred 50% din cei care i-au evaluat in acest sondaj de opinie.

INAINTE SAU DUPA? Raspunsul la comparatia intre invatamantul dinainte de 1989 si cel de dupa 1989 seamana mult cu raspunsul nostalgic la dilema romanilor: traiam mai bine inainte de 1989 sau traim mai bine acum? Oamenii sunt nostalgici dupa stabilitatea economica dinainte de 1989, asa cum probabil sunt nostalgici dupa disciplina mai stricta din scolile regimului comunist. Poate ca acum elevii invata mai multe, au acces la o diversitate de informatii si oportunitati, dar nu mai sunt la fel de disciplinati ca inainte de 1989. De aici vin si nostalgiile parintilor. De altfel, mai bine de jumatate din cei intervievati s-au pronuntat pentru reintroducerea uniformelor scolare in invatamantul gimnazial si liceal. Aproape o cincime din romani mai crede inca in eficienta pedepselor corporale in scoli. De altfel, 36% din cei intervievati au avut o asemenea experienta in scoala.

AI CARTE, AI PARTE. In general, se poate spune ca educatia este inalt valorizata de parinti. Din ce in ce mai mult, oamenii isi dau seama ca mai multi ani de scoala inseamna mai multe sanse de angajare, un salariu mai mare, un mediu de munca mai atractiv. Cel putin parintii cred asta. Tinerii sunt mai sceptici. De altfel, o buna masura a investitiilor pe care parintii din Romania le fac in educatia copiilor este data de ponderea din bugetul familiei cheltuita in acest scop. Aproximativ 40% din familiile din Romania cheltuiesc intre 10% si 25% pentru educatia copiilor, iar 26% din familiile cu copii de varsta scolara chiar pana la 50% din bugetul familiei.

NIVELUL EDUCATIEI. Mult peste jumatate din romani leaga reusita in viata cu nivelul de educatie. Astfel, 61% cred ca e foarte important sa mergi la liceu pentru a reusi in viata si 51% cred ca e foarte important sa mergi la facultate pentru a avea succes. De altfel, cei mai multi romani cred ca un tanar de 16 ani trebuie sa-si continue studiile mai degraba decat sa se angajeze si sa castige bani. Stiinta de carte inseamna progres, cred cei mai multi dintre romani, dar trei sferturi spun ca e mai bun un strop de noroc decat un car de carte.

CE OFERA SCOALA, CE OFERA PARINTII. Prestigiul scolii romanesti este un mit ce nu a murit inca. In general, oamenii observa dificultatile cu care se confrunta invatamantul. Multi parinti le simt pe propria piele, atunci cand trebuie sa contribuie cu bani sau munca pentru renovarea scolilor (mai ales in mediul rural) sau atunci cand trebuie sa plateasca meditatii pentru a asigura succesul copiilor la facultate sau liceu. Astfel, 66% din parinti spun ca au cheltuit pentru renovarea scolii in care invata copiii lor, 31% au cheltuit pentru meditatiile copiilor si 62% au dat bani pentru excursii sau petreceri organizate de scoala. Cu toate aceste dificultati, cei mai multi romani cred ca invatamantul romanesc este mai bun decat invatamantul din tarile dezvoltate.

MULTUMITI? Increderea in scoala, ca institutie, este relativ ridicata in Romania, dupa cum arata sondajele de opinie. Doua treimi din parinti sunt multumiti de rezultatele scolare ale copiilor, 71% sunt multumiti de dotarile din scoli. Trei sferturi dintre romani cred ca ceea ce au invatat la scoala le-a folosit mult si foarte mult in viata. De altfel, scoala si familia sunt considerate la fel de importante in educatia copiilor (73% cred acest lucru). Pe de alta parte, exista o inclinatie mai mare spre educatia in familie in primii ani de viata. "Cei sapte ani de acasa" sunt considerati cei mai importanti in formarea copiilor de mai bine de 70% din romani.

SCOALA LA SAT SI SCOALA LA ORAS. Discrepantele dintre mediul rural si urban nu sunt vizibile doar in nivelul de dezvoltare economica, ci si in ceea ce priveste nivelul invatamantului. Conditiile in care elevii se deplaseaza la scoala (cei mai multi merg pe jos si fac in medie 26 de minute in mediul rural fata de doar 18 minute in mediul urban), infrastructura, calificarea profesorilor si dotarea scolilor sunt elemente ce pun in evidenta prapastia dintre lumea satului si marile orase din Romania. Si romanii observa aceste diferente, fie ca traiesc in comune sau in orase. Invatamantul din Bucuresti este considerat mai bun decat cel din mediul urban din provincie si mult mai bun decat cel din mediul rural. Cei din mediul rural sunt mai putin multumiti de nivelul profesorilor, de dotarea scolilor decat cei din mediul urban. Si pe buna dreptate. Daca inainte de Revolutie, prin repartitiile obligatorii, in mediul rural se incerca echilibrarea raportului dintre sat si oras, dupa 1990, o data cu liberalizarea pietei muncii, profesorii si invatatorii au fugit de satele sarace, cu putine oportunitati de dezvoltare, si s-au orientat spre marile orase. Desi se incearca o reducere a discrepantelor prin oferirea unor stimulente si mai putin prin introducerea unor restrictii pe piata muncii, scolile de la sate au ramas in buna parte lipsite de cadre calificate si dotari moderne. De ce sunt inca putini tineri calificati care prefera orasele satelor, chiar daca statul ofera avantaje suplimentare celor care se orienteaza spre mediul rural? Pentru ca pentru cei educati conteaza de multe ori mai putin banii si mai mult oportunitatile de dezvoltare pe care satele din Romania nu le ofera in acest moment. Si pentru ca standardele de locuire si infrastructura in mediul rural sunt inca precare.

"Din ce in ce mai mult, oamenii isi dau seama ca mai multi ani de scoala inseamna mai multe sanse de angajare, un salariu mai mare, un mediu de munca mai atractiv."

"Invatamantul din Bucuresti este considerat mai bun decat cel din mediul urban din provincie si mult mai bun decat cel din mediul rural. Cei din mediul rural sunt mai putin multumiti de nivelul profesorilor, de dotarea scolilor decat cei din mediul urban."
- Sebastian Lazaroiu, director CURS

DATE DESPRE CERCETARE
Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS), in perioada 5-15 august 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroarea maxima fiind de +_ 2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor. In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste), de venitul gospodariei, media fiind de 7,8 milioane de lei pe fiecare gospodarie. S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural) si de regiunile in care domiciliaza ( est = Moldova, vest = Transilvania, Banat, Crisana-Maramures, sud - Oltenia, Muntenia, Dobrogea; Bucuresti).
Citeşte mai multe despre:   copiilor,   romania,   cred,   urban,   scoala,   invăţămăntul,   romani ,   mediul,   nivelul,   rural,   diverse

Serviciul de email marketing furnizat de