x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Refugiul familiei lui Lucian Blaga

0
29 Aug 2005 - 00:00
CLUJENII
Una dintre conditiile arbitrajului de la Viena a fost mutarea Universitatii din Cluj la Sibiu si Timisoara. Universitatea romaneasca din capitala Ardealului fusese creata in anul 1919, dupa Unire.

Pentru intelectualii ardeleni, parasirea Clujului a reprezentat o adevarata drama. Dupa sute de ani de oprimare, in cei 22 de existenta a Romaniei Mari, nationalismul devenise un sentiment colectiv puternic exprimat. Doamna Dorli Blaga, fiica filozofului si poetului Lucian Blaga - profesor universitar la Cluj in acel moment - a avut amabilitatea sa ne acorde un interviu referitor la atmosfera mutarii Universitatii din Cluj.

Cum ati aflat ca orasul Cluj urma a fi cedat Ungariei?
Dorli Blaga: In 30 august se comunica la radio ceea ce numim azi "Dictatul de la Viena". Aveam atunci 10 ani. Se ceda Ungariei o mare parte a Transilvaniei de Nord. A fost cred singura data cand am vazut-o pe mama plangand. Tatal ei, Coriolan Brediceanu, si fratele ei, Caius Brediceanu, au avut un rol real in "facerea" Romaniei Mari. Chiar ea a facut parte din Delegatia Transilvaniei la Conferinta de Pace de la Paris, in 1919, fiind secretara sectiunii pentru tineret.

Unde va aflati in momentul comunicatului?
In seara zilei de 30 august ne aflam la casa noastra de langa Bistrita. Am plecat de acolo cu masina verisoarei mele, Lelia, spre Cluj.

Ati parasit asa, pur si simplu, domiciliul de langa Bistrita, fara sa luati nimic de acolo?
Am luat cu noi putine lucruri. La "Gradina" am parasit totul asa cum era, in doua ore. Trebuia sa evacuam locuinta din Cluj in 14 zile.

Se paraseste, prin urmare, Clujul...
In 31 august seara, tot cu masina Leliei, am plecat cu tata (si manuscrisele!) spre Sibiu. Vad ca in filme acel drum in noapte: in dreapta, o coloana de masini care pleca din Cluj spre Turda si mai departe... In sens invers, cu farurile aprinse, venea in coloana Armata romana cu mijloace de transport sa evacueze toata administratia romaneasca. Cine n-a trait asa ceva, sa lasi si sa pleci, nu poate sa inteleaga... Tata m-a lasat la Sibiu, la familia fratelui lui, Lionel, si s-a intors la Cluj cu aceeasi masina la 1 septembrie.

Ce ati aflat despre retragerea din Cluj?
In 2 septembrie 1940, ora 4:00 dupa-amiaza, pleca primul camion cu lucruri din casa noastra pana la Turda, unde au fost depozitate la familia C. Mureseanu. La ora 10:00 seara pleca al doilea camion, tot la Turda. A doua zi, la 3 septembrie 1940, au fost impachetate ultimele lucruri din casa... N-au lasat nici un cui. La ora 11:00 noaptea a sosit din nou camionul. S-au incarcat lazi cu carti, etajere, mobila. Parintii mei au parasit Clujul la ora 1:00 noaptea la 4 septembrie 1940, ajungand la Turda pe la 3 si jumatate.

Unde a locuit familia dumneavoastra cat timp ati stat la Sibiu?
La Sibiu am fost chiriasii unei matusi a mea, intre 1940-1946.

Ce s-a intamplat cu Universitatea din Cluj dupa retragerea administratiei romanesti?
Universitatea s-a despartit, in refugiu, in doua: Sibiu si Timisoara. La Sibiu, Universitatea a fost instalata in Liceul de fete din localitate, actualul sediu al Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu.

"Dupa 60 de ani ni s-au acordat, alaturi de alti Ă«dizlocati, deportati etc.Ă», oarecari drepturi-despagubiri. Am gasit la Arhivele Nationale din Bucuresti fisa noastra de refugiati. Se pare ca in Transilvania era mai multa ordine administrativa. Prin 1996 am depus la Oficiul fostilor refugiati din teritoriile cedate in 1940 dosarul meu. Desi avea toate actele necesare, tanarul functionar l-a fluturat superficial si mi-a spus ca nu am dreptul la Ă«reparatiiĂ». A fost nevoie de unele interventii pentru a mi se rezolva Ă«problemaĂ»" - Dorli Blaga
Citeşte mai multe despre:   cluj,   blaga,   sibiu,   diverse

Serviciul de email marketing furnizat de