x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lanţul slăbiciunii energetice

0
20 Iun 2009 - 00:00
Lanţul slăbiciunii energetice Marin Raica/Jurnalul National


Românii plătesc nerestructurarea companiilor şi regiilor statului şi pomenile electorale din ultimii 20 de ani. Jurnalul Naţional a descâlcit firul blocajului financiar în domeniul energetic. Conform datelor prezentate, companiile energetice ale statului român îşi datorează între ele şi către stat 6 miliarde de lei, bani acumulaţi în majoritate din datorii istorice.



Fie că vorbim de electricitate, gaze naturale, minerit sau căldură, sectorul energetic este blocat de datorii. Adriean Videanu, ministrul Economiei, şi-a dat două săptămâni pentru rezolvarea problemei, care se înrăutăţeşte din cauza crizei economice prin acumularea de noi datorii. Compania Naţională a Huilei, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Societatea Naţională a Cărbunelui, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia sau Regia Autonomă de Activităţi Nucleare sunt exemple vii ale incapacităţii statului de a-şi reforma propria ogradă.

În acelaşi timp, ceasul ticăie şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova trebuie să realizeze investiţiile de mediu cuprinse între 800 de milioane şi 1 miliard de euro până în 2011, asumate în faţa Comisiei Europene.

"PERLA" DATORNICILOR
Compania Naţională a Huilei (CNH) este campioana datoriilor, cu aproape 1 miliard de euro de dat la stat. Compania are restanţe de 1,27 miliarde de lei la bugetul de stat, la asigurările sociale alte 1,65 miliarde, în vreme ce pentru asigurările de sănătate trebuie să vireze 141,6 milioane de lei, iar pentru şomaj, alte 202,7 milioane de lei.

Societatea este însă vitală pentru Valea Jiului, iar închiderea ei ar însemna un dezastru social pentru zonă. CNH are 10.830 de salariaţi care lucrează la una din cele şapte exploatări miniere, exploatarea de preparare, reprezentanţa sa sau la staţia de salvare minieră. Rezerva sa exploatabilă este de peste 100 milioane de tone, iar producţia anuală este cifrată între 2,5 şi 2,7 milioane de tone.

Vârsta medie este de 41 de ani, în situaţia în care vârsta de pensionare a personalului din subteran este de 45 de ani. Blocul Naţional Sindical precizează că astfel societatea va fi blocată în viitorii 4-5 ani. Datele BNS arată că 2.582,1 milioane de lei, reprezentând 70% din totalul datoriei la bugetul consolidat, reprezintă penalităţile.

Atât Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei, cât şi succesorul său, Adriean Videanu, doresc ştergerea datoriilor istorice. Problema este că, şi fără acestea, CNH nu este viabilă economic, acumulând pierderi, şi de aceea studiile au arătat că trebuie inclusă împreună cu alţi producători din domeniul energetic pentru a putea supravieţui. De aceea, se doreşte a fi inclusă într-una dintre cele două companii integrate ce vor fi înfiinţate din restructurarea sistemului energetic.

În plus, în perioada 2007-2010, CNH beneficiază de subvenţii de 1,29 miliarde de lei. Legate ombilical de CNH se află termocentralele Mintia şi Paroşeni, care funcţionează pe huilă şi care se confruntă, de asemenea, cu o lipsă a investiţiilor. Acestea fac parte din Termoelectrica, o companie care avea la finele lui 2008 datorii de 400 milioane de euro. Videanu vrea şi pentru Termoelectrica ştergerea acestora.

La rândul ei, Termoelectrica trebuie să dea Romgaz, companie tot de stat, 148 milioane de lei pentru gazele naturale furnizate către ELCEN Bucureşti, sucursală a Termoelectrica. Falimentul Termoelectrica ar avea consecinţe sociale grave, societatea având 12.000 de angajaţi şi producând 22% din curentul electric al ţării. Pentru rezolvarea situaţiei, Romgaz va prelua Centrala Elcen de la Iernut, din centrul Transilvaniei.

JOCUL BANILOR
Romgaz este şi ea prinsă în acest joc al lipsei banilor. Furnizorii de utilităţi sau alte mărfuri nu plătesc pentru gazele consumate, deoarece aşteaptă, la rândul lor, să primească bani de la clienţi. Industria chimică, un important consumator de gaze, este foarte afectată de criză. În 2008, producătorii de îngrăşăminte (Azomureş, Interagro, Amonil etc.) au consumat 19,51% din cele 18 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă circa 3,5 miliarde de metri cubi.

Deoarece fermierii nu au subvenţii la achiziţia de îngrăşăminte, se cumpără puţin, iar combinatele chimice nu-şi pot plăti gazul. Romgaz este ajutată prin modificarea coşului de gaze, unde 90% din consum este asigurat din producţie proprie şi 10% din import, faţă de 65-35% înainte.




FURNIZORII DE CURENT, ÎN PANĂ DE BANI
CFR datorează furnizorilor de electricitate alte 1,2 miliarde de lei, ceea ce încetineşte ritmul investiţiilor în economie, a declarat recent Videanu. Aceste datorii urmau a fi plătite eşalonat, conform unei înţelegeri din 2008, dar lipsa banilor a făcut ca CFR să nu se ţină de angajament. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât filialelor de distribuţie ale Electrica li s-a cerut falimentul, încă din 2008, de furnizorii neplătiţi. Electrica are 17.000 de salariaţi.

AJUTOARE PENTRU APA GREA
Într-un alt circuit al banilor, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) are datorii de 280 milioane de lei, dar are de încasat 450 milioane de lei de la diverse societăţi cărora le-a furnizat lignit. Una dintre acestea este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), care are datorii de 130 milioane de lei la SNLO şi de 16,3 milioane de lei la buget.

Pentru deblocarea situaţiei, ministerul vrea să dea un ajutor de stat de 200 milioane de lei către RAAN. SNLO are 9.000 de angajaţi, în vreme ce pentru RAAN lucrează alţi 4.000 de oameni. Regia produce apa grea pentru Centrala nucleară de la Cernavodă. "Oricum, dacă urmărim lanţul, observăm că SNLO a subvenţionat atât RAAN, cât şi Nuclearelectrica", declara recent, pentru Jurnalul Naţional, Marin Condescu, liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia.

PRESIUNE PE NUCLEARELECTRICA
Legislaţia care consfinţeşte finanţarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă precizează că statul român a alocat 350 milioane de euro pentru cumpărarea de apă grea. Din 2006 până acum, Nuclearelectrica a achiziţionat 441,4 tone de apă grea pentru reactoarele 3 şi 4. Totalul necesar celor două noi reactoare este de 1.100 tone de apă grea.

Recent, Executivul a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care preţul apei grele este majorat cu 43%, de la 1.428 lei/kilogram la 2.050 lei/kilogram, ceea ce mută presiunea financiară pe Nuclearelectrica. Care, la rândul ei, se confruntă în justiţie şi cu Primăria Cernavodă, care a instituit o taxă locală de 70,3 milioane de lei. Nuclearelectrica are 2.230 de angajaţi. Societatea Naţională a Cărbunelui este şi ea datoare statului cu 322 milioane de lei.

PROBLEMA CET - DISTRIBUŢIE
Condescu cere ca, pe viitor, să existe garanţii că societăţile de stat care iau lignit de la SNLO îl vor plăti, iar actuala situaţie nu se va mai repeta. El a mai precizat că SNLO are nevoie de garanţii că şi centralele electrotermice (CET) care folosesc lignit, Arad, Braşov, Oradea, cât şi RAAN vor plăti combustibilul şi după ce ajutorul va fi dat.

Videanu a mai anunţat recent că ministerul face demersuri pentru ca autorităţile locale care au termocentrale cu datorii la SNLO să încaseze subvenţia de 45%, astfel încât banii să ajungă în cele din urmă la furnizorul de lignit. CET-urile produc energie termică, dar şi energie electrică. Principala problemă a acestora este că locuitorii oraşelor nu-şi plătesc facturile la încălzire către regiile de distribuire a energiei termice, care la rândul lor nu pot plăti CET-urile.

Acestea sunt centrale vechi, construite în anii '60-'70 şi care produc energie, atât termică, dar şi electrică, foarte scump. Premierul Emil Boc anunţa recent că doreşte să împrumute câteva miliarde de euro pentru modernizarea acestor centrale. Din cauza costurilor mari, guvernele acordă anual compensări în limita a 45% din preţul combustibilului.

Pentru comparaţie, Boc anunţa la 30 ianuarie includerea în buget a 480 milioane de lei pentru combustibil, în vreme ce retehnologizarea centralelor termice aveau repartizate 70 milioane de lei. CET-urile sunt şi ele datoare la stat: Electrocentrale Oradea trebuie să dea 3 milioane de lei la buget, în vreme ce pentru asigurările sociale CET Braşov trebuie să cotizeze 23,4 milioane de lei, iar CET Iaşi, alte 22,9 milioane de lei.
Citeşte mai multe despre:   economic,   miliarde,   milioane,   snlo,   societatea,   datorii

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

România şi Marea Britanie, oportunităţi şi perspective de cooperare economică

România şi Marea Britanie, oportunităţi şi perspective de cooperare economică
Perspectivele de cooperare economică şi comercială post-Brexit între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, precum şi valorificarea oportunităţilor oferite de Parteneriatul Strategic bilateral româno-britanic,...

Schimbare de garnitură la ROPEPCA

Schimbare de garnitură la ROPEPCA
Saniya Melnicenco, director al Departamentului Juridic şi Afaceri Corporative din cadrul companiei petroliere NIS Petrol, este noul preşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi...

Curs valutar: Moneda națională pierde teren în raport cu euro şi francul elveţian, dar se apreciază în faţa dolarului american

Curs valutar: Moneda națională pierde teren în raport cu euro şi francul elveţian, dar se apreciază în faţa dolarului american
Moneda naţională a început săptămâna în scădere faţă de euro, cursul anunţat luni de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6650 lei, în creştere cu 0,11 bani (+0,02%) faţă de cotaţia de la...

Noua ofertă spaniolă: Fă-ți toată familia căpșunară!

Noua ofertă spaniolă: Fă-ți toată familia căpșunară!
Dorul de familie îi aducea pe mulţi români înapoi acasă şi, ca să nu îi mai piardă, angajatorii s-au adaptat: la Forţele de Muncă au apărut joburi în străinătate adresate cuplurilor, dar sunt acceptaţi...

Jurnalul Bursier. Saptamana dividendelor suplimentare

Jurnalul Bursier. Saptamana dividendelor suplimentare
Aşa cum investitorii  bănuiau, similar anului trecut, Guvernul şi-a îndreptat şi în 2018 privirea către conturile bancare ale societăţilor controlate,  listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB ),...

Gabriela Firea: Nu se taie niciun leu de la bugetul alocat sănătății

Gabriela Firea: Nu se taie niciun leu de la bugetul alocat sănătății
PMB infirmă datele care circulă în spaţiul public conform cărora în proiectul de rectificare bugetară care va fi supus joi aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti 's-ar tăia bani de la spitale...

Proiect de rectificare bugetară: 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Proiect de rectificare bugetară: 10 milioane de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Mântuirii Neamului ar putea beneficia de un sprijin de 10 milioane de lei, conform proiectului de rectificare bugetară aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie a Consiliului General al...

Licitațiile de toamnă de la New York au înregistrat încasări de aproape două miliarde de dolari

Licitațiile de toamnă de la New York au înregistrat încasări de aproape două miliarde de dolari
Vânzările din timpul săptămânii de licitaţii de toamnă de la New York au totalizat aproape 2 miliarde de dolari (1,94) în total pentru cele două case principale, Christie's şi Sotheby's, potrivit cifrelor...

PMB a calificat demersul firmei UTI cu privire la Arena Națională drept „o formă clară de șantaj”

PMB  a calificat demersul firmei UTI cu privire la Arena Națională drept „o formă clară de șantaj”
Primăria Capitalei a calificat, sâmbătă, demersul firmei UTI cu privire la Arena Naţională drept "o formă clară de şantaj", municipalitatea susţinând că, de această dată, compania "îşi asumă direct...

Mai mulţi bani de la Romgaz

Mai mulţi bani de la Romgaz
Banii care trebuie plătiţi acţionarilor Romgaz ca dividende suplimentare nu prisoseau societăţii, dar este vorba despre o necesitate a statului român, a declarat directorul general Adrian Volintiru. Acesta a...

Black Friday eMAG: Au fost comandate online 122 de automobile, 3,9 kilograme de aur şi 1.800 de nopţi de cazare

Black Friday eMAG: Au fost comandate online 122 de automobile, 3,9 kilograme de aur şi 1.800 de nopţi de cazare
eMAG a înregistrat o medie de 77 de produse comandate pe secundă în prima oră de campanie Black Friday, iar primul milion de lei a fost comandat în 12 secunde, potrivit retailerului. Până în prezent, au fost...

MFP: Obligaţiile fiscale achitate până la 15 decembrie se reduc cu 10% sau 5%

MFP: Obligaţiile fiscale achitate până la 15 decembrie se reduc cu 10% sau 5%
Persoanele fizice care au depus Declaraţia Unică până la 31 iulie 2018 şi îşi achită integral obligaţiile fiscale estimate pentru anul 2018, până la 15 decembrie, inclusiv, vor primi o bonificaţie de 5% din...

Black Friday 2018. Pragul de 2 miliarde de euro ar putea fi depășit în acest an

Black Friday 2018. Pragul de 2 miliarde de euro ar putea fi depășit în acest an
Galerie Foto Afacerile comercianților de electronice și electrocasnice ar putea depăși, în acest an, pragul de 2 miliarde de euro (9,5 miliarde de lei), pe fondul apetitului românilor pentru achiziții cu ocazia Black Friday ș...

Curs valutar: Moneda națională s-a depreciat uşor în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului şi a francului

Curs valutar: Moneda națională s-a depreciat uşor în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului şi a francului
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,6639 lei, în uşoară creştere (+0,01%) faţă de ziua anterioară, când moneda europeană valora 4,6635 lei. Pe de altă parte, leul a continuat...

Românii au trimis în ţară 3 mld. euro

Românii au trimis în ţară 3 mld. euro
Sumele de bani trimise de rezidenţii din UE către ţări din afara Uniunii Europene, denumite transferuri personale, s-au ridicat la 32,7 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 31,8 miliarde de euro...
Serviciul de email marketing furnizat de