Incapabil să genereze ceva bun pentru ţară, un gargaragiu notoriu şi periculos, Traian Băsescu ne dovedeşte, pentru ultima oară, că este bun de marinar, de şpriţangiu, de microbist. Dar nu pentru funcţia supremă în stat. Nu mai este loc de întors. Ultimul discurs al preşedintelui Traian Băsescu ne-a lămurit deplin. Avem de a face cu un conflict interinstituţional grav. Pe de o parte, Preşedintele, susţinut de o minoritate parlamentară PD şi PLD. Pe de altă parte, Guvernul şi Parlamentul, în majoritate zdrobitoare. şeful statului a ajuns acolo unde şi-a dorit. La un scandal generalizat şi la tensionarea maximă a relaţiilor politice din România. În această atmosferă imposibilă, pe care am întâlnit-o în perioada CDR şi apoi la Primăria Capitalei, Traian Băsescu se simte cel mai bine. Domnia sa detestă liniştea şi are o viziune cu totul particulară despre viaţă. Din toate virtuţile liniştii, a reuşit să reţină un singur lucru. Că în linişte se fură.
Pentru un om normal, liniştea înseamnă armonie. În linişte se cresc copiii, din linişte vine fericirea familială, în linişte mergi la biserică şi te rogi la Dumnezeu. În linişte o ţară se poate concentra pe creştere economică pentru beneficiul cetăţenilor ei.În primul rând, o nouă majoritate parlamentară transparentă. În al doilea rând, modificarea Constituţiei prin referendum, cu reducerea substanţială a atribuţiilor prezidenţiale, create cândva de oamenii lui Iliescu pentru mandatele acestuia. Consfinţirea unei republici parlamentare, cu un şef de stat ales de acest organism politic fundamental pentru democraţie. Votul uninominal este şi el o condiţie pentru sporirea credibilităţii şi legitimităţii legislativului.
Maximizarea importanţei funcţiei de prim-ministru şi consolidarea funcţiei politice a Parlamentului. Aceşti paşi vor pune capăt eternului conflict premier-preşedinte, stimulat de o Constituţie veche, ce are foarte multe puncte vulnerabile. Acum avem nevoie de altceva. Am evoluat ca ţară, avem un cu totul alt statut şi parcă uităm lucrul acesta. E nevoie de un premier puternic şi de un nou preşedinte, de tip european, cu funcţii simbolice, de reprezentare. Nu implicat în activitatea serviciilor secrete, nu veşnic la telefon cu DNA şi Parchetul, nu împotriva instituţiilor statului care nu-i sunt pe plac.