x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Actele sau faptele de concurenta neloiala

Actele sau faptele de concurenta neloiala

de Av. Eduard Fagaraseanu    |    25 Mar 2006   •   00:00
Actele sau faptele de concurenta neloiala

Comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale.

In baza principiilor libertatii comertului si a libertatii exercitarii concurentei, orice comerciant este in drept sa atraga spre el clientelele concurentilor sai. Astfel, actul de concurenta, chiar daca produce prejudicii unor agenti economici, nu este ilicit prin el insusi, ci numai daca mijloacele, actele sau faptele intrebuintate pentru atragerea clientelei sunt neloiale. Legea nr. 11/ 1991 privind combaterea concurentei neloiale arata ca se constituie concurenta neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii.

INFRACTIUNI. Potrivit art.4 din Lege, constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:
  • oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte;
  • divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un comerciant sau un salariat al acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim al respectivului secret comercial si intr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite;
  • incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare;
  • comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti;
  • comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un comerciant de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor/serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii concurente;
  • oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent;
  • deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
  • concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.

    NEREGULI. Ca infractiuni, legea, in art.5, sanctioneaza urmatoarele fapte de concurenta neloiala:
  • folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
  • punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului/serviciului;
  • folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi;
  • divulgarea unor informatii prevazute mai sus, cu exceptia situatiilor in care dezvaluirea acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului in care s-au luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt protejate contra exploatarii neloiale in comert, daca aceste informatii provin de la autoritatile competente;
  • divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara consimtamantul detinatorului sau legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau industrial;
  • divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane apartinand autoritatilor publice, precum si de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta in fata autoritatilor publice;
  • producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.

    RASPUNDERE. Savarsirea oricareia din faptele incriminate atrage raspunderea civila contraventionala sau penala a autorului. Potrivit art.6 din lege, persoana care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligata sa inceteze sau sa inlature actul, sa restituie documentele confidentiale insusite in mod ilicit de la detinatorul lor legitim si, dupa caz, sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite, conform legislatiei in vigoare. Astfel, cel prejudiciat se va putea indrepta impotriva autorului cu o actiune in concurenta neloiala. Actiunea in concurenta neloiala urmareste in primul rand incetarea sau interzicerea faptelor de concurenta neloiala si apoi repararea prejudiciului cauzat. Ea tinde in principal, "sa reprime starea de fapt a carei perpetuare ar conduce la un prejudiciu sigur", iar despagubirea se va acorda in plus, daca se va face dovada ca reclamantul a suferit un prejudiciu. Actiunile izvorand dintr-un act de concurenta neloiala sunt de competenta tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se gaseste sediul paratului sau inculpatului; in lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului paratului sau inculpatului.

    Actiunea penala, in cazurile in care faptele sau actele de concurenta neloiala constituie infractiuni, se pune in miscare la plangerea partii vatamate ori la sesizarea Camerei de Comert si Industrie teritoriale sau a altei organizatii profesionale ori la sesizarea Consiliului Concurentei.

    O data cu condamnarea ori obligarea la incetarea faptei ilicite sau repararea daunei, instanta poate obliga la publicarea hotararii, in presa, pe cheltuiala faptuitorului. Dispozitiile Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale se completeaza cu prevederile Codului de Procedura Civila sau, dupa caz, ale Codului de Procedura Penala.

    RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA
    Silaghi Maria, Oradea:
    "Sotul meu a decedat in aceasta luna. Am convietuit 48 de ani. Cu sapte ani in urma am facut testamentul, la un notar public, prin care fiecare din noi lasa celui supravietuitor toata agoniseala. Nu avem copii, dar sora sotului pretinde ca are drept la mostenire. Asa sa fie? Ce trebuie sa fac pentru a o lamuri asupra drepturilor sau a lipsei drepturilor?"

    RASPUNS: Potrivit dreptului succesoral, mostenirea este legala in cazul in care transmiterea patrimoniului succesoral are loc in temeiul legii la persoanele, in ordinea si cotele determinate de lege si mostenirea este testamentara in cazul si in masura in care trasmiterea masei succesorale are loc in temeiul vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin testament. Chiar si in situatia mostenirii testamentare daca exista mostenitori rezervatari, care beneficiaza de o parte din mostenire chiar si impotriva vointei liberale a testatorului si prin legatele facute s-a adus atingere rezervei lor, ei vor dobandi, potrivit legii, partea din mostenire corespunzatoare rezervei si numai pentru rest devolutiunea succesorala va fi testamentara. Au calitate de mostenitori rezervatari descendentii defunctului, parintii si sotul supravietuitor. Daca se aplica regulile mostenirii legale si sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu colaterali prvilegiati, frate sau sora a defunctului, cotele se stabilesc astfel: sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire, iar sora defunctului 2/3 din mostenire. Daca exista un testament si nu exista mostenitori rezervatari, mostenirea va fi impartita potrivit dispozitiilor testamentare insa libertatea testamentara nu este absoluta, legea prevazand imperativ anumite ingradiri, din care cea mai importanta este institutia rezervei succesorale. O alta ingradire a legii cu privire la testament este cea referitoare la testamentul conjunctiv, potrivit caruia legea nu permite ca doua sau mai multe persoane sa testeze prin aceasi actiune in favoarea celeilalte sau in favoarea unei a treia persoane. Asadar, testamentul este conjunctiv numai daca este, ca act juridic, o opera comuna a doua sau mai multe persoane, daca testamentele sunt separate ele vor fi valabile chiar daca doua sau mai multe persoane testeaza pe aceeasi coala de hartie, chiar daca contin dispozitii reciproce si interdependente.

    Gradescu Maria, Bucuresti:
    "Doresc sa stiu care este durata de valabilitate a unui act de proprietate, intrucat la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate mi-a fost respins dosarul pe considerente ca actul de proprietate emis in 1921 este prea vechi ca data, desi el este in perfecta stare. Este normal?"

    RASPUNS: Potrivit regulilor Dreptului Civil, dreptul de proprietate este perpetuu, cu alte cuvinte dreptul de proprietate este nelimitat in timp si dureaza atata vreme cat exista bunul care face obiectul. De asemenea, dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz, prin neexercitare, asadar nu se poate vorbi despre durata de valabilitate a unui act de proprietate ci doar despre existenta/neexistenta acestuia sau valabilitatea/nevalabilitatea unui act de proprietate.
  • ×