x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Actul sub semnatura privata

Actul sub semnatura privata

28 Ian 2005   •   00:00

SFATURI JURIDICE - avocat Eduard Fagaraseanu "Stefanica, Dutu&Asociatii"
Incheierea actelor juridice civile este guvernata de principiul consensualismului, potrivit caruia simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod valabil sub aspectul formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. Cu exceptia anumitor acte juridice civile pentru care legea pretinde forma solemna, de regula, forma autentica cum ar fi donatia, testamentul, revocarea expresa a unui legat, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, ipoteca, actul juridic intre vii de instrainare a unui teren, contractul de arendare, actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fara scop patrimonial, actul constitutiv al societatilor comerciale etc., pentru majoritatea actelor juridice civile simpla manifestare de vointa a partilor este suficienta pentru incheierea lor.

AVANTAJE. De regula, partile prefera sa incheie acte juridice civile in forma scrisa datorita importantei anumitor acte juridice civile, avantajului practic pe care forma scrisa il prezinta, in sensul ca asigura redarea certa si fidela a continutului actului juridic civil si prin aceasta prevenirea unor eventuale litigii.

Spre deosebire de inscrisurile autentice, care presupun anumite formalitati cerute de lege si care trebuie sa fie facute de un functionar public care, la randul sau, trebuie sa fie competent din punct de vedere material si teritorial, inscrisurile sub semnatura privata sunt mai usor de intocmit, intrucat pentru valabilitatea lor este necesara numai semnatura partilor.

CONDITII. Inscrisurile sub semnatura privata sunt acele inscrisuri intocmite de parti, fara interventia vreunui organ al statului, semnate de parti sau de partea de la care emana. Conditia generala pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semnatura partii sau, dupa caz, a partilor de la care emana inscrisul, insa este posibil ca in unele cazuri legea sa ceara si indeplinirea unor conditii speciale.

Pentru valabilitatea actului sub semnatura privata, Codul Civil precizeaza conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca:
  • Formalitatea multiplului exemplar. Aceasta formalitate este ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata conventii sinalagmatice. Formalitatea multiplului exemplar presupune ca inscrisul sa fie redactat in atatea exemplare originale cate parti cu interese contrare sunt, iar pe fiecare exemplar sa se faca mentiune de numarul originalelor intocmite. Nerespectarea formalitatii multiplului exemplar atrage nevalabilitatea inscrisului ca mijloc de proba cu acest titlu, fara insa a fi afectata valabilitatea conventiei, care va putea fi dovedita prin alte mijloace de proba.
  • Mentiunea "bun si aprobat". Aceasta mentiune este ceruta in cazul inscrisurilor sub semnatura privata care constata obligatii unilaterale. Potrivit Codului Civil, actul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a-i plati o suma de bani sau o catime oarecare trebuie sa fie scris in intregime de acela care l-a semnat, ori cel putin acesta, inainte de a semna, sa adauge la sfarsitul actului cuvintele "bun si aprobat", aratand intotdeauna in litere suma sau catimea (cantitatea) lucrurilor si apoi sa semneze. In caz de nepotrivire intre suma indicata in cuprinsul inscrisului si cea din formula "bun si aprobat", debitorul se considera obligat la suma cea mai mica, solutie valabila si atunci cand atat cuprinsul actului, cat si formula "bun si aprobat" au fost scrise in intregime de mana debitorului, insa este ingaduita si dovada contrara.

    Sanctiunea nerespectarii mentiunii "bun si aprobat" este aceeasi ca si in cazul lipsei formalitatii multiplului exemplar, adica inscrisul respectiv nu este valabil ca inscris sub semnatura privata, fara insa a fi afectata valabilitatea obligatiei unilaterale, deci actul juridic va putea fi dovedit prin alte mijloace de proba.
  • Forta probanta a inscrisului sub semnatura privata. Partea care doreste sa nu recunoasca un inscris sub semnatura privata ce i se opune este obligata sa tagaduiasca formal scrisul ori semnatura, deoarece, daca nu protesteaza fata de folosirea inscrisului respectiv sau nu se pronunta nici intr-un sens, nici in celalalt, o astfel de atitudine se prezuma a fi o recunoastere tacita.

    In cazul in care scrierea sau semnatura a fost tagaduita de parte ori declarata ca nerecunoscuta de mostenitorii sau succesorii ei in drepturi, se va trece la procedura verificarii de scripte. Inscrisul sub semnatura privata recunoscut de acela caruia i se opune sau privit, dupa lege, ca recunoscut are acelasi efect ca si inscrisul autentic, intre cei care l-au semnat si intre cei care reprezinta drepturile lor. Asadar, cuprinsul inscrisului, cu mentiunile sale privitoare la actul juridic pe care il constata sau la faptele relatate, face credinta, ca si cuprinsul inscrisului autentic, pana la dovada contrara, care se va putea face potrivit dispozitiilor legale referitoare la admisibilitatea probelor.
  • Data inscrisului sub semnatura privata. Data intocmirii unui inscris sub semnatura privata este un fapt material. Indicarea datei in inscris este numai o mentiune a partilor, care nu poate sa aiba alta putere probatorie decat celelalte mentiuni ale inscrisului. In raporturile dintre parti, data inscrisului sub semnatura privata este supusa conditiei recunoasterii, eventual verificarii de scripte, ca de altfel intreg cuprinsul inscrisului.

    Fata de terti, spre deosebire de celelalte mentiuni care formeaza cuprinsul inscrisului sub semnatura privata si care au putere doveditoare pana la proba contrara, data inscrisului, prin ea insasi, nu face credinta, ceea ce inseamna ca tertilor le este opozabila numai data certa. Data certa se dobandeste printr-una din urmatoarele modalitati: din ziua in care inscrisul a fost prezentat la o institutie publica; din ziua inscrierii lui intr-un registru anume destinat; din ziua mortii uneia din partile care a semnat inscrisul; prin trecerea actului, chiar si in prescurtare, in acte intocmite de functionarii de stat, cum ar fi procese-verbale pentru punerea de sigilii, de inventariere.
  • Procedura verificarii de scripte. Aceasta intervine in cazul in care se contesta un inscris sub semnatura privata de catre partea careia i se opune inscrisul respectiv, in sensul ca aceasta tagaduieste scrierea sau, dupa caz, semnatura sa, precum si atunci cand mostenitorii ori alti succesori in drepturi ai aceluia de la care se pretinde ca ar emana inscrisul declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura autorului lor. In cadrul acestei proceduri, metodele de cercetare sunt: confruntarea inscrisului cercetat cu scrierea sau semnatura facuta in fata instantei; confruntarea de catre instanta a inscrisului tagaduit sau nerecunoscut cu alte inscrisuri (piese de comparatie) ori cu portiunea din inscris care nu este tagaduita; expertiza.

    MENTIUNE
    In privinta mentiunii "bun si aprobat", trebuie facute urmatoarele precizari:
  • mentiunea "bun si aprobat" nu este o formula sacramentala, putand fi inlocuita prin alta echivalenta, fiind insa obligatoriu ca suma ori cantitatea sa fie aratata in litere (sau si in litere alaturi de cifre, dar nu numai in cifre);
  • mentiunea "bun si aprobat" de la sfarsitul actului nu este necesara daca inscrisul este scris in intregime de catre cel care se obliga;
  • formalitatea este necesara numai in cazul obligatiilor unilaterale (nu se aplica contractelor care produc obligatii reciproce intre parti) care au ca obiect o suma de bani sau o catime determinata de lucruri determinate generic;
  • formalitatea nu este necesara nici in cazul chitantelor liberatorii, acestea vizand executarea unor obligatii, si nu nasterea lor.
  • DESPAGUBIRI

    Lupu Elena, Fetesti: "Am 70 de ani si sunt una dintre multii despagubiti din Cadrilater. Nu am reusit sa ma incadrez in termen cu depunerea actelor. Am citit in ziarul dumneavoastra despre o decizie de prelungire pentru depunerea dosarelor, dar aceasta se referea la despagubitii din Bucovina, dar pentru Cadrilater nimic. Va rog sa-mi spuneti daca aceasta decizie este valabila si pentru noi cei intarziati din Cadrialter. Avem si noi vreo speranta acum cu prelungirea termenului?".

    RASPUNS: Ordonanta de Urgenta nr. 87/2004 se refera numai la prorogarea termenului prevazut la art. 7 din Legea nr. 290/2003, legea privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Astfel, numai cetatenii indreptatiti sa solicite despagubiri pentru bunurile ce le-au fost sechestrate sau retinute in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta au primit un nou termen pentru depunerea documentatiilor doveditoare la prefecturi, prin ordonanta mai sus amintita: pana la 14 mai 2005. Noul termen a fost stabilit de Guvern avandu-se in vedere dificultatile deosebite intampinate de persoanele indreptatite in ceea ce priveste procurarea tuturor actelor doveditoare.

    DONATIE

    P.E., Covragi, jud. Hunedoara: "Vreau sa-mi dati un sfat deoarece nu stiu cum sa-mi rezolv problema. In anul 2001, sotul meu ne-a parasit pe mine si pe cei doi copii ai mei minori, Ioan, de 17 ani, si Gabriel, de 15 ani. In anul 2003 am divortat de el si am vandut apartamentul pe care il aveam in Hateg. Am vandut apartamentul din cauza problemelor financiare pe care le aveam. Deoarece eu lucrez in Hateg la o scoala generala ca ingrijitor curatenie, am optat ca sa-mi cumpar o locuinta in apropiere de acest oras. Printr-o cunostinta am gasit aceasta casa in satul Covragi, pe care am dat 50.000.000 de lei. Am avut unele neplaceri cu persoana de la care am cumparat casa. Eu i-am oferit o arvuna, am facut o hartie cu ea si cu doi martori si ne-am inteles sa-i dau si restul de bani intr-un anume termen. Eu am achitat restul de bani inainte de termen pentru a ma putea muta cat mai repede in casa. Dar cand m-am dus cu proprietara la notariat sa-mi faca actul pentru casa am descoperit ca ea nu avea nimic in regula. Normal, casa aceasta a fost a mamei ei, ea primind-o ca donatie, iar aceasta donatie nu este facuta in regula, deoarece ea mai are un frate. Fratele ei nu are pretentie la nimic din ce este al ei, dar problema este aceea ca ea nu se zbate ca sa-si faca actele in regula. A trecut un an de cand am cumparat casa de la ea si eu nu am nimic la mana cum ca aceasta casa este proprietatea mea personala. Nu am bani pentru a o purta prin tribunale. Va rog sa ma indrumati".

    RASPUNS: Dumneavoastra nu precizati care este motivul pentru care donatia despre care vorbiti nu este "in regula". Opinia noastra este ca aceasta se datoreaza faptului ca proprietara casei in care locuiti, mama a doi copii, a incalcat rezerva succesorala a fiului sau, facand aceasta donatie, liberalitatea fiicei sale. Astfel, cei doi copii aveau impreuna o rezerva succesorala, de care autoarea lor (mama) nu se putea atinge prin liberalitati in cuantum de 2/3 din mostenire, ramanandu-i o cotitate disponibila de 1/3 din masa succesorala pentru a o instraina unei terte persoane in modul pe care l-a facut. Insa, avand in vedere ca donatia este facuta fiicei, aceasta putea dobandi 2/3 din masa succesorala (imobilul) mamei sale: 1/3 de care dispune in mod liber si 1/3 a fiicei de care a putut dispune in favoarea ei. In mod normal, fiul putea cere reductiunea liberalitatii si partea de 1/3 din masa succesorala ce i se cuvenea. Dar daca dvs. spuneti ca acesta nu are nici o pretentie, atunci inseamna ca acesta va renunta la mostenire si nu se va folosi de dreptul sau la reductiunea donatiei. De aceea credem ca solutia ar fi o actiune la judecatoria in care se afla casa cumparata de dvs. prin care sa solicitati instantei sa emita o hotarare care sa tina loc de vanzare-cumparare intre dvs. si vanzatoare, determinand-o totodata si pe ea sa complineasca lipsurile legale pe care le are dreptul sau de proprietate.
  • ×