x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Antibiotice sub semnul intrebarii

0
02 Aug 2005 - 00:00
ACTUALITATE
Antibioticele destinate tratarii durerilor de gat, care se administreaza pe cale orala (comprimate, spray-uri, siropuri), vor fi retrase de pe piata farmaceutica din Franta, incepand de la 30 septembrie 2005. Autoritatile medicale franceze au ajuns la concluzia ca antibioticele administrate pe cale bucala sau nazala sunt ineficiente si, mai mult decat atat, favorizeaza aparitia bacteriilor rezistente la tratament. Despre aceasta masura aplicata in Franta i-am cerut parerea profesorului doctor Ion Fulga, seful Catedrei de Farmacologie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

"Gloante fermecate"

"Antibioticele sunt medicamente deosebite fata de celelalte, pentru ca ele se comporta ca niste gloante fermecate. Ele trec printre celulele organismului fara sa le influenteze in nici un fel, gasesc microbii si numai pe ei ii omoara. Asta inseamna ca antibioticele au selectivitate de actiune. Microbii insa nu se lasa nici ei omorati asa de usor. Ei dezvolta o rezistenta, care este cu atat mai importanta cu cat antibioticul a fost folosit mai frecvent si eventual necorespunzator", relateaza profesorul.

Rezistenta microbilor difera de la o zona geografica la alta. Microbii din Romania au o anume rezistenta, la anumite antibiotice, microbii din Bulgaria se comporta altfel, cei din Franta in alt mod etc. Din acest motiv, multe din tarile civilizate au dezvoltat o politica nationala a antibioticelor, astfel incat sa se foloseasca unele antibiotice in mod obisnuit, iar altele sa se pastreze ca antibiotice de rezerva. "Atitudinea Frantei se incadreaza in aceasta politica nationala de utilizare a antibioticelor", conchide prof. dr. Ion Fulga.

Antibioticele care se utilizeaza local, impotriva infectiilor nazo-faringiene, se preteaza la utilizare larga si din aceasta cauza se compromit. Tocmai din dorinta de a le pastra eficiente, autoritatile sanitare din Franta au interzis utilizarea lor.

Trebuie sa facem diferenta intre antibiotice si antiseptice/dezinfectante (alte medicamente utilizate in bolile nazo-faringiene). "Daca antibioticele sunt gloante fermecate, antisepticele si dezinfectantele sunt gloante obisnuite. Ele omoara tot ce intalnesc in cale. Asta inseamna ca antisepticele si dezinfestantele nu au selectivitate de actiune. Ele nu omoara numai microbii, ci si virusuri, ciuperci... Marele lor dezavantaj este ca, nefiind selective, ele nu pot fi utilizate decat local. Avantajul este ca antisepticele si dezinfectantele nu dezvolta rezistenta", ne explica prof. dr. Fulga. De retinut ca francezii au interzis doar antibioticele administrate local, nu si antisepticele sau dezinfectantele.

Situatia din Romania

Potrivit prof. dr. Ion Fulga, "in tara noastra nu exista o politica nationala de utilizare a antibioticelor, motiv pentru care nu avem la ora actuala anumite directii in ceea ce priveste protejarea unor antibiotice sau nu. La noi, fiecare medic prescrie antibiotice cum stie el, conform regulilor pe care le cunoaste".

In Romania exista experiente interesante de rezistenta dobandita la antibiotice. Spre exemplu, inainte de 1989, nu era voie sa se utilizeze in tara noastra cefalosporina. Dupa 1990 au aparut si la noi cefalosporinele. Cand au aparut erau extraordinar de eficiente, pentru ca nu existau microbi cu rezistenta dobandita. "In 15 ani, cefalosporinele s-au folosit in exces, abuziv. Daca va duceti la un medic de familie, primul antibiotic la care se gandeste este o cefalosporina. Motiv pentru care aceste antibiotice nu mai sunt atat de bune cum erau in anii ’90", precizeaza prof. dr. Fulga.

Exista si exemple inverse. In Romania a existat ani intregi o tendinta de utilizare foarte prudenta a cloranfenicolului – un antibiotic vechi. S-a utilizat si inca se utilizeaza putin, pentru ca produce o reactie adversa grava – aplazia medulara, dar care este foarte rara (2-4 cazuri la 100.000 de bolnavi tratati). In aceste conditii, numarul speciilor microbiene rezistente la cloranfenicol este foarte mic. Situatia este diferita la bulgari, care au folosit cloranfenicolul abuziv si s-a creat o mare rezistenta la acesta.

PROPUNERE. "In functie de cum se utilizeaza antibioticele, pot exista chiar diferente geografice in cadrul aceleiasi tari. La Iasi poate exista o alta rezistenta decat la Bucuresti. De aceea, pe langa evaluarea situatiei microbilor din Romania si a rezistentei lor, autoritatile sanitare ar trebui sa stabileasca antibioticele care sa se utilizeze preferential, pastrand astfel o rezerva in cazul in care acestea devin ineficace", propune profesor doctor Ion Fulga. Singurii care fac o politica nationala in utilizarea antibioticelor sunt medicii care trateaza tuberculoza, pentru ca ei respecta o schema nationala. Conform acesteia, prescriu antibiotice de linia I, de linia a II-a etc. Numai bolnavii care nu raspund la acestea primesc antibiotice mai puternice. Nu pentru ca unele ar fi mai bune decat altele, ci pentru ca ele se compromit si este nevoie de a pastra antibiotice de rezerva.

VIRUSURI. Infectiile nazo-faringiene sunt produse in cea mai mare parte de virusuri, nu de bacterii. Virusurile nu sunt sensibile la antibiotice, drept pentru care utilizarea lor pentru tratamentul virozelor este ineficace. Prof. dr. Ion Fulga spune ca, pentru infectiile bacteriene, antibioticele utilizate local oricum au o eficacitate incomparabil mai mica decat cele administrate sistemic (prin inghitire sau prin injectare). Asadar, pentru tratarea infectiilor nazo-faringiene sunt recomandate antisepticele si dezinfectantele, iar daca situatia este grava, se dau antibiotice pe cale sistemica.

REZISTENTA. Penicilina, cel mai vechi antibiotic, a dezvoltat rezistenta fata de unii microbi, dar este in continuare foarte activa fata de altii, desi este folosita de peste 60 de ani. In antrax sau pneumonia pneumococica, penicilina este foarte activa. Streptomicina a devenit inactiva fata de foarte multi microbi pe care ii distrugea altadata, dar a ramas in continuare activa pentru tuberculoza. Microbii care produc diaree dezvolta mult mai rapid rezistenta decat microbii care produc amigdalita sau pneumonii. Cei care produc infectii digestive au devenit foarte rezistenti pentru ca au venit in contact cu mai multe antibiotice, fiindca majoritatea se iau pe cale orala. Microbii de spital sunt cei mai rezistenti. De aceea, infectiile contactate in spital sunt greu de tratat. Infectiile contractate la tara, in varf de munte, se trateaza, de obicei, foarte usor.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   antibiotice,   rezistenta,   antibioticele,   fulga,   microbii

Serviciul de email marketing furnizat de