Brancusi, privatizat

Cu un Brancusi pe care nu-l reprezinta nimeni si cu o seama de monumente insuficient valorificate, Romania este asteptata cu bratele deschise la poarta Uniunii Europene. Daca in 1935 marele nostru sculptor construia Coloana Infinitului, Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Aleea Scaunelor, in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial, astazi, dupa 70 de ani, aceste capodopere au ramas doar niste obiecte care infrumuseteaza parcul din incinta Municipiului Tg.-Jiu.

TRADITIE. Poarta Sarutului, monument care adaposteste interese financiare

La intrarea in parcul ce adaposteste "Ansamblul Brancusi" m-am intalnit cu Sorin Buliga, directorul Centrului de Arta "Constantin Brancusi". "Haideti inspre sediul centrului", ma indeamna dansul. "Dar ghidul de aici unde este?", intreb curioasa. Aflu ca ansamblul nu are ghid decat sambata si duminica. Si, daca vin straini in cursul saptamanii, ce se intampla? "Merg eu, pai..., tot eu sunt ghid si sambata si duminica", explica directorul Buliga. Cei de peste hotare nu gasesc pe nimeni care sa-i indrume sau sa-i initieze in tainele acestor opere. Nici o vedere, nici un suvenir in miniatura, nimic. Obisnuiti ca in Franta, unde Turnul Eiffel are frate mai mic, sau in Statele Unite, unde Statuia Libertatii se gaseste si sub forma de breloc, vizitatorii straini asteapta ca si capodoperele lui Brancusi sa-si afle locul lor, la plecare, in gentuta de voiaj. Vinovata pentru aceasta situatie este Ordonanta de Urgenta numarul 9, eliberata la inceputul anului 2005, in care se precizeaza ca Primaria Municipiului Tg.-Jiu, si nu numai, nu mai are voie sa angajeze personal. Nici cu carte de munca, nici cu conventie pentru drepturi de autor. La sediul centrului, Sorin Buliga imi arata ordonanta. "Uitati dovada. Faceam eu multe pana acum, dar ne impiedicam de ea", continua directorul centrului "Brancusi".

FOC SI PARA. "Si daca un strain vrea o ilustrata cu operele lui Brancusi, de unde ia?", intreb, din ce in ce mai surprinsa. "Deocamdata de la posta." Reprezentantii Primariei se straduiesc sa puna la punct cateva programe care sa le ofere turistilor suveniruri. Ceva care sa demonstreze ca intr-adevar au fost si au vizitat originalele sculptorului roman. "Avem un om care sculpteaza in lemn, ar face treaba buna. Dar o patim rau daca le punem la vanzare aici. Nu ne lasa mostenitorul ansamblului, domnul Teodor Nicol. Ne cere multi bani pentru asta." Cetateanul canadian Teodor Nicol este cel care nu permite organizarea unui concurs de ghizi, vanzarea unor suveniruri sau a unor carti postale. Detinator al drepturilor de autor asupra operelor lui Brancusi, Nicol cere, in schimbul suvenirurilor, sume considerabile. "Daca vedeti ce urat face cand apar prin ziare poze cu Poarta Sarutului sau Coloana Infinitului. Vai de mine! Daca ar afla Uniunea Europeana s-ar face foc si para", glumeste, amar, directorul Buliga.

MOSTENIREA SI STAMPILA. La moartea sa, operele lui Brancusi au trecut, prin mostenire, in posesia lui Alexandru si a Nataliei Istrati. La randul lor, acestia i-au predat stafeta lui Teodor Nicol. "Familia Istrati a avut grija de monumente. Bine, nici acum nu sunt in stare proasta, dar s-ar mai putea face multe", explica Sorin Buliga. Intr-adevar, potrivit Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), Teodor Nicol este singurul care detine drepturile asupra tuturor operelor lui Brancusi. Acesta are girul autoritatilor statului roman pentru a incasa beneficiile obtinute din exploatarea Ansamblului de la Tg.-Jiu. Cu ceva timp in urma, fosta directoare a Centrului de Cultura si Arta "Constantin Brancusi", Teodora Ciobanu, avertiza despre "o problema care ar trebui imediat rezolvata". Domnia sa a vazut documentele prin care Teodor Nicol este mostenitorul lui Brancusi, dar acestea nu aveau nici o stampila. Evident, ORDA poate sa si greseasca. Mai surprinsa a fost totusi de atitudinea Ministerului Culturii, care a fost absolut de acord cu decizia ORDA.

BRANCUSIUL LOR. Saturati de atatea procese, ordonante si promisiuni, reprezentantii Centrului Cultural de Arta "Constantin Brancusi" s-au decis sa apuce singuri taurul de coarne. "Stiti cum e? Noi centram, noi dam cu capul", explica Buliga, continuand : "Facem o munca titanica aici. Scoatem si vederi, suntem si ghizi, organizam si spectacole, plantam si flori". "Noi" inseamna 16 persoane, angajatii centrului. "Strainii sunt atrasi si de legendele Portii Sarutului. Se spune ca are puteri miraculoase, ca, daca treci pe sub ea, te vindeci. Dumneavoastra ati trecut. O sa vedeti ca are efect", zambeste domnul Buliga. Pe director il deranjeaza ca strainii stiu sa aprecieze arta si cultura si pe Brancusi, iar noi nu. "Am vrea sa mai trimitem o cerere de sprijin catre una din bancile europene, poate mai modernizam ceva pe aici." Exista riscul pierderii banilor, in conditiile in care Teodor Nicol se va opune oricarui demers. "Suntem hotarati sa o facem indiferent cu cate procese ne mai trezim pe cap. Asta e. Daca stam asa... facem pe naiba."

REFUZURILE DE MODERNIZARE SUNT NEJUSTIFICATE

Angajatii Centrului de Arta "Brancusi" au gandit deja cateva proiecte mai ample ce nu tin neaparat de monumentele sculptorului roman. De exemplu, construirea unui centru de agrement pe una dintre insulitele aflate in parc. Cu hotel, cu restaurant, tot ce-i trebuie unui turist pentru a putea petrece o saptamana placuta la Tg. Jiu. Pe acea insulita s-a incercat, mai demult, amplasarea unui fast-food american. Primaria a refuzat insa, argumentand ca "momentan chiar nu este nevoie de asa ceva". Buliga nu cunoaste motivele reticentei municipalitatii: "Nu are idee care ar putea fi interesele. Imaginati-va numai ce frumos ar fi. Parc, Brancusi, restaurant, lac, o minunatie, ce mai!"

TEAMA

"Avem un om care sculpteaza in lemn, ar face treaba buna. Dar o patim rau daca le punem la vanzare aici. Nu ne lasa mostenitorul ansamblului, domnul Teodor Nicol. Ne cere multi bani pentru asta" Sorin Buliga directorul Centrului de Arta si Cultura "Constantin Brancusi"

Parteneri

EurActiv (Stiri, politici europene & actori UE online) Institutul European din Romania Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti