Bunurile proprii ale sotilor

In literatura de specialitate au fost formulate mai multe pareri cu privire la calificarea retributiei ca bun comun sau propriu. Unii autori au considerat retributia ca fiind fie bun comun, fie ca se prezinta sub forma unei sume de bani, mobil corporal, obiect al dreptului de proprietate, intrucat, au argumentat autorii, retributia este destinata sustinerii sarcinilor casatoriei. Alti autori considera retributia drept bun propriu al sotului incadrat in munca, deoarece retributia poate fi urmarita pentru datoriile personale ale sotului respectiv, ceea ce exclude ideea ca este bun comun, deoarece bunul comun nu poate fi urmarit pentru datoriile personale ale sotilor decat dupa urmarirea bunurilor proprii si numai dupa impartirea bunului comun. In aceeasi ordine de idei, sunt considerate bunuri comune: sumele de bani dobandite in timpul casatoriei, depuse la Casa de Ajutor Reciproc; sumele de bani primite de unul din soti cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale pentru munca desfasurata in trecut; bursa primita de unul din soti, in strainatate, pe baza unei conventii de colaborare stiintifica, sumele economisite si depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta banca.

Alexandru Chiriacescu: "Poate un cetatean strain sa devina proprietar al unui teren aflat in Romania prin mostenire? Mentionez ca este vorba de fiica mea, devenita cetatean strain prin casatorie".

RASPUNS: Potrivit Constitutiei Romaniei, proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. Potrivit Legii nr. 54/ 1998 privind circulatia juridica a terenurilor, "cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor". Referitor la acest articol s-a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate datorita faptului ca, prin modificarea Constitutiei, efectele prohibitive generate de acest text de lege nu-si mai gasesc aplicarea. Sub imperiul noii reglementari constitutionale, cetatenii straini pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania prin mostenire legala. Astfel, aceasta prevedere constitutionala este de imediata aplicare din momentul intrarii in vigoare a revizuirii Constitutiei, respectiv numai pentru situatia in care succesiunea in legatura cu care se exercita calitatea de mostenitori legali s-a deschis dupa aceasta data. Asadar, Curtea Constitutionala a admis aceasta exceptie de neconstitutionalitate si a decis ca, potrivit prevederilor constitutionale, dispozitiile Legii 54/1998 care interziceau cetatenilor straini si apatrizilor dreptul de a dobandi in proprietate terenuri in Romania nu mai sunt in vigoare. Decizia Curtii Constitutionale este din data de 7.10.2004.

Anghel Constantin, Bucuresti: "In august 2003 am avut un conflict cu administratorul de bloc, in urma acestuia m-am ales cu 1.500.000 lei amenda penala. Vreau sa ma angajez ca agent de paza, dar nu-mi pot lua cazierul deoarece cei de la politie refuza sa mi-l dea, din cauza acelei sanctiuni penale. Va rog sa-mi spuneti ce pot sa fac din punct de vedere legal in situatia complicata in care ma aflu. Cum pot sa fac sa dispara acea amenda pe care am primit-o, de pe cazier? Sau in cat timp se poate rezolva problema mea si sa ma pot angaja?".

RASPUNS: In cazierul judiciar se tine evidenta persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal sau administrativ. Potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, persoanele inscrise in cazierul judiciar sau cu privire la care s-au facut notari provizorii se scot din evidenta daca se afla in una din urmatoarele situatii: faptele pe care le-au savarsit nu mai sunt prevazute de lege ca infractiuni; a intervenit reabilitarea judecatoreasca sau de drept; a intervenit amnistia; au fost condamnate la pedeapsa amenzii sau la o alta pedeapsa privativa de libertate de cel mult trei ani si au trecut 20 de ani de la data ramanerii definitive a condamnarii; au decedat; au fost scoase de sub urmarire penala, s-a dispus fata de ele incetarea urmaririi penale ori s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal; au executat masura educativa a libertatii supravegheate, a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ; a trecut un an de la data aplicarii masurii educative a mustrarii.