x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cand regii se casatoresc

0
10 Mai 2006 - 00:00
LOGODNE SI NUNTI
Timp de 81 de ani, spatiul romanesc a fost marcat de urmasii "acvilei negre" din castelul de la Sigmaringen. O data ce "principele strain" Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a trecut intr-ascuns granita romaneasca (pentru a se urca apoi, cu toate onorurile, pe tronul lui Alexandru Ioan Cuza) si pana la plecarea din tara a stranepotului sau, regele Mihai I (dupa abdicare si abolirea monarhiei), istoria Romaniei s-a suprapus, in buna masura, peste istoria si devenirea acestei familii regale. Si chiar daca astazi Romania este republica, nu putem sa trecem cu vederea ca la 10 mai se implinesc 125 de ani de la incoronarea, ca rege, a lui Carol I. 66 de ani - cu mai multa sfiala in anii de razboi, cu exuberanta in anii de pace - la 10 mai pe strazile Bucurestilor aveau loc serbari populare dedicate acestei aniversari, urmate de vestitele "batai cu flori" de la Sosea. Interesul pentru viata ascunsa a regilor, reginelor, printilor si printeselor din Casa Regala a Romaniei a fost destul de mare in epoca si a continuat sa existe si dupa plecarea ultimului rege. Ultimii ani au fost bogati in editari si reeditari de carti - memorii, corespondenta, istorie pura sau romantata - care reevalueaza un timp demult apus.

ISTORIA PRIVITA ALTFEL. Nu ne-am propus sa facem in aceste pagini apologia monarhiei. Credem insa ca nu intamplator am avut ocazia sa tinem in mana o parte dintre meniurile de la receptiile oficiale ocazionate de logodne si casatorii ale membrilor Casei Regale. Este si motivul pentru care paginile ce urmeaza devoaleaza cateva dintre aceste evenimente, cu incarcatura lor de emotii, dar si cu ratiunile de stat care au contribuit la infaptuirea acestor mariaje. Bineinteles, pentru ca pretextul nostru este unul culinar, faptele istorice sunt alaturate retetelor mancarurilor specifice epocii.

Cei care vor da paginile mai departe vor constata ca - exceptie face casatoria printului Ferdinand, mostenitorul lui Carol I, cu frumoasa principesa Maria de Edinburgh, oficiata la Castelul Sigmaringen - ne-am aplecat exclusiv asupra ceremoniilor care au avut loc pe pamant romanesc (asta si datorita limitelor impuse de materialul documentar). Nu veti regasi (din pacate) relatari despre casatoria lui Carol I cu Elisabeta de Weid, care a avut loc in 1869, informatiile despre eveniment fiind putine si incomplete. Nu am scris nici despre casatoria lui Carol al II-lea cu Elena de Grecia, oficiata la Atena in 1921. In ce o priveste pe principesa Marioara, am folosit trei meniuri, din cele doua zile in care a avut loc logodna sa, din februarie 1922, cu regele Alexandru I al Serbiei, nunta celor doi avand loc in luna iunie la Belgrad. De asemenea, nu am abordat casatoriile neagreate, la vremea respectiva, de Casa Regala - cea a printului Carol (viitorul rege Carol al II-lea) cu Ioana "Zizi" Lambrino sau cea a principelui Nicolae cu Ioana Dumitrescu-Doletti - si nici casatoriile care au avut loc dupa exilul membrilor Casei Regale. Am cantonat, ca sa spunem asa, subiectul nostru intr-un anumit timp si intr-un anumit teritoriu. Daca am abuzat de informatia istorica, am facut-o pentru ca se cuvenea sa conturam, fie si in cateva cuvinte, o epoca, un grup bine determinat si o mentalitate: aceea ca regii nu se casatoresc cu alesii inimii lor, ci din ratiuni de stat.

"ULTIMA ROMANTICA". Cel mai bine a ilustrat acest lucru viata (exemplara) a reginei Maria. Numita de biografii ei "ultima romantica", regina Romaniei a fost in acelasi timp un "cap politic" extraordinar de eficient pentru tara pe care fusese menita sa o conduca, alaturi de sotul ei, regele Ferdinand. Ei i se datoreaza, in buna masura, alianta tarii cu "partida castigatoare" a primului razboi mondial - Ferdinand, ca si Carol I, unchiul sau, ar fi preferat Puterile Centrale, iar Maria este cea care demonstreaza, matematic, ca intrarea Romaniei in Antanta este de bun augur. Si tot ea lupta pentru reintregirea tarii si alipirea Ardealului (dupa celelalte provincii) la tanarul Regat al Romaniei, dupa ce cativa ani mai inainte se implicase in obtinerea Cadrilaterului.

Celor cinci copii ai sai (principele Mircea, mezinul, a murit la numai 3 ani) le harazise un destin menit sa uneasca Romania cu cele mai importante case regale europene si, in acelasi timp, sa adune in acelasi spirit Balcanii. Motiv pentru care i s-a spus, uneori cu admiratie, alteori cu ironie: "mother-in-low of Balcans" (soacra Balcanilor). N-a fost intamplatoare optiunea ei, daca ne gandim ca la numai 17 ani acceptase intrarea in familia regala a Romaniei, intuindu-si viitorul rol. Scria in "Povestea vietii mele" despre ziua logodnei sale, la Postdam, in mai 1892: "In acea seara, intalniram pe primul roman ce se ivise vreodata in calea noastra: colonelul Coanda, aghiotantul logodnicului meu. Era un tanar inalt, placut si chipes, cu o uniforma ciudata; fata ii stralucea de multumire, caci romanii erau foarte bucurosi ca tanarul lor mostenitor se casatoreste dupa cum era dorinta tarii. Se pare ca nepoata reginei Victoria, o printesa ai carei unchi si veri ocupau numeroase tronuri, intruchipa intocmai ceea ce toti doreau; casatoria aceasta era ceea ce se cheama Ă«un beau mariageĂ»; deschidea o usa spre un viitor nou, pentru o tara inca putin cunoscuta Ă«care se afla undeva la RasaritĂ»".

1869 Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, "principele strain" care, alaturi de Elisabeta de Weid (casatoria lor are loc in anul 1869, la nici trei ani dupa urcarea pe tronul Principatelor Unite), avea sa fie garantul cauzei independentei romanilor in fata puterilor europene. De altfel, acesta fusese si interesul politicienilor romani care optasera pentru un print strain pe tronul ocupat pana atunci de Al.I. Cuza.
1893 Maria si Ferdinand, cuplul regal sub care Romania avea sa castige si sa puna alaturi de celelalte nestemate ale coroanei pe cea mai frumoasa si mai dorita dintre ele: Tara Ardealului.
1921 Principesa Elisabeta, o mireasa nefericita, ratacita in Ă«trista gradina a EladeiĂ». In ciuda eforturilor lui George al II-lea al Greciei de a salva aparentele, casnicia lor esueaza si cei doi se despart in 1935.
1922 Principele Nicolae, Elena de Grecia si sotul sau, Carol al II-lea, la un dineu oficial. Casatorit de trei ori - cu Ioana Ă«ZiziĂ» Lambrino si Elena Lupescu, impotriva vointei familiei -, Carol al II-lea nu avea sa-i ierte insa fratelui sau, Nicolae, propriile pacate, respectiv casatoria cu o romanca fara rang nobiliar. Nicolae se casatoreste cu Ioana Dumitrescu-Doletti, fiica unor venetici latifundiari din tinutul Buzaului.
1923 Un moment fericit in familia regala a Iugoslaviei. Regele Alexandru I si regina Marioara il boteaza pe intaiul nascut, Petru, mostenitorul tronului, cel care avea sa fie ultimul rege din dinastia Karagiorgevici. Participa la eveniment, alaturi de alti oaspeti de seama, membri ai caselor regale europene: Elisabeta a Greciei - sora mai mare a Marioarei -, regele Ferdinand al Romaniei, viitorul monarh al Marii Britanii George al VI-lea sI sotia sa Elisabeta Bowes-Lyon. In prim-planul imaginii o vedem pe tanara regina, tinandu-si fiul in brate.
1931 Principesa Ileana, la Sinaia, in ziua nuntii sale cu principele Anton de Habsburg. A fost singura dintre fiicele Mariei care nu a ales un print mostenitor al vreunui tron din Europa. Dupa casatoria lor, Carol al II-lea, pe atunci rege, nu le permite sa locuiasca in Romania, motivand ca poporul nu ar accepta un Habsburg in tara.

CASA REGALA A ROMANIEI
CAROL I DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN. Ii urmeaza in 1866 pe tronul Principatelor Unite lui Alexandru Ioan Cuza. Se casatoreste in 1869 cu principesa Elisabeta de Wied, cu care are o fiica - Elisabeta - nascuta in 1871, care moare la o varsta frageda. La 10 mai 1881 este incoronat ca rege al Romaniei. Neavand un fiu sa-i urmeze la tron, il desemneaza ca mostenitor pe principele Ferdinand, fiul fratelui sau, Leopold.

FERDINAND. Se casatoreste cu Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, la 10 ianuarie 1893. Au impreuna sase copii: Carol, Elisabeta, Maria (Mignon sau Marioara), Nicolae, Ileana si Mircea.

CAROL AL II-LEA. La 31 august 1918 se casatoreste la Odesa cu Ioana "Zizi" Lambrino, cu care are un fiu, Mircea Grigore Carol. Casatoria este anulata prin decret regal in 1919. La 10 martie 1921 se casatoreste la Atena cu principesa Elena de Grecia (viitoarea regina-mama), cu care are un fiu, Mihai. In 1928 se pronunta divortul sau de Elena. Se casatoreste la 3 iunie 1947, la Rio de Janeiro, cu Elena Lupescu.

ELISABETA. Se casatoreste la 27 februarie 1921 cu George al II-lea, viitorul rege al Greciei, de care divorteaza in 1935.

MARIA (Marioara sau Mignon). Se casatoreste la 8 iunie 1922 cu regele Alexandru I al Iugoslaviei. Au impreuna trei fii: Petru, Tomislav si Andrei. Dupa asasinarea lui Alexandru, urmeaza la tron cel dintai nascut, Petru, in varsta de numai 11 ani.

NICOLAE. Face o prima casatorie (neagreata de Carol al II-lea) cu Ioana Dumitrescu-Doletti in 1931, alaturi de care traieste pana la moartea acesteia, in 1963. In 1967 se recasatoreste cu Thereza Figueira de Mello.

ILEANA. Se casatoreste la 26 iulie 1931 cu arhiducele Anton de Habsburg, cu care are sase copii. In 1957, mariajul sau se termina cu un divort. In acelasi an se recasatoreste cu Stefan Isarescu si se muta in Statele Unite. Divorteaza din nou in 1965, apoi se calugareste, luandu-si numele de Maica Alexandra.

MIRCEA. Moare la varsta de 3 ani.

MIHAI I. Dupa plecarea sa in exil, se casatoreste cu principesa Anna de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sophia si Maria. Elena si Irina au si ele fiecare cate un fiu si o fiica.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   româniei,   maria ,   rege,   carol,   ferdinand,   ii-lea,   elena,   principesa,   elisabeta,   casatoria,   casatoreste

Serviciul de email marketing furnizat de