Care Europa?... UE, Farul!

La ceas de seara, presedintele Traian Basescu se autofelicita ceremonios ca fuseram invitati sa intram in UE. Premierul Calin Popescu Tariceanu spuse, la randul sau, cu o voce sfatoasa, ca obtinuram o mare victorie, dar mai sunt multe de facut. Undeva, in Valcea, aproape peste deal de Cuca Macaii, oamenilor li se rupea de toata povestea asta. O data cu votca din pahare jegoase, se duse si speranta de a vedea Craiova in finala. O victorie, e drept, dar fara gust.

Slideshow - Galeria foto Jurnalul National

DEZINTERES. Sase-sase, poarta-n Casa comuna Europa

La Mihaiesti, o comuna aflata la 12 kilometri de Ramnicu Valcea, carciuma era destul de plina inca de la sapte fara ceva seara. Cativa oameni cu mutre incrancenate se holbau intr-un televizor paradit. Olteni mandri, suflete de panduri sufereau ca Universitatea Craiova bate Farul Constanta doar cu 2-1 si nu se califica in finala Cupei Romaniei la fotbal. Vreo patru sateni cu fesuri strident de detasabile (dadeau cu ele de masa, enervati) zbierau scurt ceva cu "ue". Dar nu era vorba despre isprava de la Strasbourg. Subiectul era Farul. Ceva mai incolo, imperturbabili, niste pensionari jucau table. Singur si trist, un domn cu barba sorbea o votca. L-am simtit ca pe un cauzas al integrarii europene.

BANDITU’ DE BENDIT. Barbatul era un artist plastic de renume judetean si, cateodata, european, cu atelier in Mihaiesti. Se uita, pana sa inceapa meciul, la stiri, auzi ca Daniel Cohn-Bendit, seful ecologistilor din Parlamentul European, se opuse invitarii Romaniei in UE. Artistul isi aminti ca Bendit fu unul dintre idolii tineretii lui boeme, lider al miscarilor contestatare din Franta, din 1968. "Banditu’ de Bendit", zicea in ’68 ca e interzis sa interzici, da’ vrea acu’ sa ne interzica sa intram in UE. Se ajunsa si asta, "e parlamentar". In pauza meciului, posesorii de fesuri, ca si tablagiii, se simtira datori sa ne faca o scurta conversatie. Erau suparati ca, "de cand s-a ales, dom’ primar face numa’ naveta la Valcea si nu ne mai cunoaste", ca Farul dadu gol, ca "ne disponibilizara de la combinat" si ca "pensiile e" cumva rau mirositor. Despre Europa, numai de bine: "O fi ceva si cu integrarea asta".

TURTA. Buleta e un satuc aflat la vreo doi-trei kilometri de Mihaiesti. Cu toate ca nu spuneau de ce se machira, la carciuma sateasca erau vreo trei-patru oameni muti de beti. Am dedus ca se fezandara in cinstea votarii Tratatului de Aderare a Romaniei. Un mos, treaz inca, sfios, dadu cu un bon de benzina la bar si ceru scurt "o Anitra". Dupa ce primi dintr-o sticla de plastic o licoare cu aparenta de tuica, accepta sa stea de vorba cu noi. Informat, stia ca in UE unele sorturi de struguri hibrizi sunt interzise, asa ca o sa se scumpeasca vinul. Isi punea serioase intrebari daca birtul satesc va corespunde normelor europene. Cu limbile impleticite, oamenii abia putura sa ne raspunda saluturilor la plecare.

CU MUNCA. La Stoienesti nimeriram intr-o crasma tinuta de o doamna consilier comunal. La o masa alaturata de noi, un pensionar, dupa o viata in Bucuresti, "cadru MI, in retragere", privea filozofic viata. Ne asigura ca l-a cunoscut pe Nichifor Crainic, stia chiar si versuri ale poetului. Tinand cont de fosta meserie a partenerului de discutie si de faptul ca Nichifor Crainic a facut ani buni de puscarie, nu indrazniram sa intrebam in ce context se cunoscura cei doi. "Cadrul" ne tinu insa un sforaitor discurs despre ignoranta taranilor si costurile uriase, dar neintelese ale integrarii.

Tepenescu Nicolae, un batran cu o sapa pe umar, intra sa se energizeze. Micut, mai degraba observabil din cauza mustatii mandre si impovarat de 70 de ani de viata, batranelul nu stiu sa comenteze evenimentul zilei: "Eu zic ca-i bine, nu rau". Dupa ce ne lamureste ca el traieste din munca cu ziua pe pamantul altora, mos’ Nicolae se retrage intr-un colt, de unde priveste sezatoarea neprogramata cu priviri curioase ca de copil. Femeia imbracata in negru care l-a insotit pe mos’ Nicolae in bar, la fel cum, de altfel, il insoteste de-o viata, desi nu se luara cu acte niciodata, Ioana Petrescu, crezu ca o injuram cand o intrebaram despre UE. A tacut insa mirata: nu au nici radio, nici televizor si lor nu le spune nimic de aderare. "Nu obosesc niciodata. M-am obisnuit cu munca", se faleste femeia, cand schimbam vorba rusinoasa cu integrarea. "N-avusai copii, ii scosai. Asa erau vremurile, grele." Se oferi sa ne infieze pe oricare dintre noi, femeia pretentie avand doar sa nu o batem si sa o ajutam cu bani. La schimb, ne lasa casa.

NIMIC NOU. "Ascultai. Fusei si io, baui o bere si staturam acolo, poate aflam rezultatul. Era o fata frumoasa acolo la televizor si spunea ba cinci minute, ba doua minute... Isi ridicara degetu’ ca da, da’ n-am mai stat sa vedem rezultatul." Sofer pensionat de pe vremea "lu’ Raposatu’", Constantin Monafu (61 de ani) trasa si el la "cafebar-ul" din centrul satului Pietrari sa vada meciul, da’ nu asta, ca-l doare inima de ce vede. Rezultatul nu-l mai vazu si afla abia de la noi ca s-a votat tratatul. "Eu zic ca ar trebui sa fie bine, dar nu stiu cat de bine... Nu ne da nimeni, pana nu avem nimic", recunoscu omul, devenind serios. Pe Constantin Monafu il luminara unii si altii tot cu o intrebare: "Da’ daca nici noi nu mai suntem in Ieuropa, atunci cine?".

Dupa care mai baturam vreo cateva sate si deranjaram si alti linistiti spectatori ai meciurilor de fotbal. Gheorghita Moghina, cu mainile crapate, dupa o zi de munca, si cu un topor in spate, se opri, si el, in mijlocul drumului, desi afara se intunecase de mult, sa ne lamureasca cum e totusi cu integrarea: "Tot la greu ne asteptam. Daca nu muncim, nu ne da nimeni".

"Se aude ca primim niste norme la productia de prune si daca le depasim, vom plati niste "acize" mari, in euro. Si nici nu mai avem voie sa le vindem sau sa facem tuica", ne spuse femeia durerea localnicilor din Pietrari, un sat unde omul si pomul fac rod bun. "Ca sa nu mai punem culturi ce nu merge asa bine in zona ca a noastra, de deal, da’ noi am pus intotdeauna ce am invatat de la parinti." Femeia nu vrea sa ne spuna prea multe, de teama totusi sa nu greseasca. Are si ea un pas: de ce da statul bani la tineri sa stea acasa si ei, batranii, se duc la munca cu fasole si loboda in traista, iar astia ii pandesc cand pleaca de acasa si ii fura.

PARLAMENTARII VALCENI, INTRE OPTIMISM SI PESIMISM

"Judetul Valcea este pregatit pentru integrare. Exista un interes deosebit, iar noi, toti parlamentarii de Valcea, indiferent de culoarea politica, suntem gata sa sprijinim eforturile valcenilor in privinta integrarii. Si, cu ajutorul fondurilor primite de la UE si cu vrednicia si inteligenta oamenilor, speram ca vom reusi sa indeplinim conditiile. Daca ma refer la punctele forte ale judetului, acestea sunt din cele economice, pentru ca judetul Valcea sta destul de bine din punct de vedere economic. Problemele care nu sunt bine puse la punct sunt cele din agricultura si din turism". Mihail Popescu senator PSD "Sigur ca mai sunt multe de facut. Dar daca as face o clasificare a judetelor care sunt pregatite mai mult sau mai putin in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, cred ca judetul Valcea s-ar inscrie in randul judetelor mai bine pregatite. De altfel, municipiul Ramnicu-Valcea este si declarat oras european inca de acum patru-cinci ani. Cu siguranta ca mai sunt multe de facut in domeniul agriculturii, al intreprinderilor mici si mijlocii, astfel incat mici unitati sa corespunda din punct de vedere al prevederilor normelor comunitatii europene". Dorel Jurcan senator PD "Capitolul de protectie a mediului trebuie privit cu foarte multa seriozitate. Platforma chimica este conform cu standardele europene in ce priveste impactul de mediu, are toate avizele necesare. Intr-un procent de 90%, productia merge la export spre tarile Uniunii Europene. Exista o problema in ceea ce priveste asigurarea apei potabile. Ma refer la sursa de apa potabila a municipiului Ramnicu Valcea, care este generata de o pastravarie. Trebuie identificate sursele de finantare. Cred ca judetul Valcea are un potential turistic important, pe trei directii: turismul balnear, agroturismul si turismul monahal". Rovana Plumb deputat PSD "Nici un judet nu e pregatit, dar o sa spuna lumea ca, fiind din Opozitie, spun treaba asta. Ne perfectionam si invatam, cu toate ca judetul nostru este inaintea multor judete mult mai sarace si mai nepregatite sa se integreze. Valcea trebuie sa fie, din punct de vedere turistic, intre primele trei judete. Asa a fost candva. Statiunile care au stat ani la rand in paragina incep sa-si revina. Platforma chimica a rezistat neprivatizata atatia ani pentru ca aici s-a muncit cum trebuie. Un punct slab ar fi uzina de soda, pentru ca a incaput pe mana unora care au facut monopol din soda si au nenorocit peste 3.500 de oameni". Dumitru Dragomir deputat PPRM "Judetul Valcea nu este pregatit pentru a intra in UE. Au fost foarte putine investitii straine, iar mentalitatea a ramas una paternalista. La orase, lumea este pregatita, insa in mediul rural, oamenii asteapta inca ajutor din partea Guvernului si pentru ei munca este o chestiune colaterala. Fara ca sa imprimam in opinia publica acest deziderat ca prin competitie pot fi realizate lucruri bune, nu vom putea sa spunem ca suntem pregatiti. Si daca noi, parlamentarii si conducerea judetului, nu vom face lobby ca sa aducem cat mai repede investitii straine si bunastare in judet, socul integrarii va fi puternic si negativ". Emilian Francu deputat PNL "Timp de 15 ani au fost la putere comunistii. Deci, cum sa fie judetul pregatit pentru integrare? Atuul este turismul. Avem zone montane extraordinare, o importanta zona balneoclimaterica. Valcea este unul dintre cele mai populate judete cu manastiri, mai multe decat in Moldova. Din pacate, Valcea este o zona monoindustriala. Industria a fost creata in jurul uzinei de soda, dar, din cauza privatizarilor, a fost adusa aproape de faliment. Si Oltchim, singura intreprindere cu capital de stat functionala, are probleme din cauza unor credite garantate de stat. Daca se inchide, toata industria zonei va fi la pamant". Petre Ungureanu deputat PNL