Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezinta o structura specializata in colectarea, stocarea si centralizarea informatiilor privind expunerea fiecarei institutii de credit din sistemul bancar romanesc fata de acei debitori care au beneficiat de credite si/sau angajamente, al caror nivel cumulat depaseste o suma-limita de raportare sau restantele mai mari de 30 de zile, precum si a informatiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de posesori.
Fiecare persoana declaranta este obligata sa raporteze la Centrala Riscurilor Bancare, la termenele si in conditiile prevazute in Regulamentul nr. 4/2004, privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, informatia de risc bancar pentru fiecare debitor care indeplineste conditia de a fi raportat, respectiv ca institutia de credit sa fi inregistrat fata de acesta un risc individual, precum si informatia despre fraudele cu carduri constatate. Persoanele declarante la Centrala Riscurilor Bancare sunt institutiile de credit si societatile de credit ipotecar, in conformitate cu prevederile art. 19 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 200/2002, privind societatile de credit ipotecar, aprobata prin Legea nr. 330/2003.|
INFORMATII
|
|
Centrala Riscurilor Bancare transmite, la cerere, oricarei persoane declarante informatii referitoare la fraudele cu carduri, evidentiate in Registrul fraudelor cu carduri, utilizand formularul "Situatia fraudelor cu carduri". Orice institutie de credit poate solicita Centralei Riscurilor Bancare, prin intermediul propriei persoane declarante, informatia de risc bancar referitoare la orice persoana fizica sau juridica nonbancara, respectand prevederile art. 37 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, cu conditia sa aiba acordul scris al persoanei respective. In cazul in care informatia de risc bancar solicitata de institutia de credit se refera la un debitor raportat de aceasta in ultima perioada de raportare incheiata si/sau in cazul in care informatia solicitata se refera la fraude cu carduri, nu este necesar acordul persoanei recenzate. Datele ce pot fi solicitate de institutia de credit sunt: datele referitoare la riscul global inregistrat in Registrul central al creditelor in ultima luna, pe numele persoanei recenzate; datele referitoare la riscul global si creditele restante inregistrate fata de intregul sistem bancar in cel mult ultimii sapte ani, de aceeasi persoana recenzata; datele referitoare la fraudele cu carduri in cel mult ultimii sapte ani; si/sau datele referitoare la situatia grupurilor de debitori raportate de fiecare institutie de credit, respectiv riscul global si suma restanta aferente grupurilor de debitori pentru ultima luna incheiata.
|
|
RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA
|
|
Constantin Draghici, Targoviste: "Cine plateste impozitul agricol pentru terenul extravilan in cazul este inscris intr-o societate comerciala agricola in calitate de arendas? Proprietarul sau arendasul?".
RASPUNS:Potrivit Legii nr. 16/1994, legea arendarii, cu modificarile si completarile ulterioare, impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt in sarcina arendatorului (arendatorul poate fi proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal de bunuri agricole). Arendasul este considerat agricultor, iar impozitele datorate de el pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate se platesc potrivit dispozitiilor legale. De asemenea, arendasul, in calitate de producator agricol, beneficiaza de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de lege.
Asurdului Gheorghe, Botosani: "Sunt un pensionar din Botosani si sunt si persoana refugiata din Tinutul Herta URSS. Tatal meu s-a pierdut in razboi, dar mama mea traia inca la aparitia legii care stabilea acordarea despagubirilor sau a compensatiilor pentru bunurile lasate in Tinutul Herta. Nu stiu exact, este vorba probabil de Legea 9/1998. In 2003, mama mea a decedat si am refacut dosarul ei ca unic si legal mostenitor. Va rog sa-mi spuneti daca aceasta lege mai este inca in vigoare si daca aceste despagubiri se vor mai acorda, cand si cat se va da fiecarui cetatean in drept. Mentionez ca am fost la Prefectura Botosani, dar nici dansii nu stiu nimic sigur".
RASPUNS: Intr-adevar, Legea nr. 9/1998 reglementeaza acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, din 7 septembrie 1940. Potrivit acestei legi, au dreptul la compensatii, in masura in care nu au primit anterior sau au primit numai partial compensatii ori despagubiri pentru bunurile imobile - constructii si terenuri - cetatenii romani prejudiciati in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria. Beneficiaza de compensatii in sensul Legii nr. 9/1998 si cetatenii romani, mostenitori legali ai fostilor proprietari. Despagubirile se acorda sub forma unor compensatii banesti distincte pentru terenuri, pentru constructii si pentru recoltele de porumb, bumbac si floarea-soarelui. In termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 8/1998 (Legea nr. 8/1998 a intrat in vigoare la data de 7.02.2002), persoanele indreptatite la compensatii, fostii proprietari sau mostenitorii acestora, vor depune in acest sens cereri insotite de acte doveditoare la comisia judeteana sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea legii. Aceste persoane vor anexa la cerere o declaratie autentificata, pe propria raspundere, din care sa rezulte suprafetele de teren, constructiile si recoltele pentru care se considera indreptatite a primi compensatii. De asemenea, in termen de 30 de zile de la publicarea Legii nr. 8/1998 in Monitorul Oficial, se consituie, prin ordin al prefectului, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, cate o comisie pentru aplicarea legii. Comisiile judetene si a municipiului Bucuresti primesc, verifica si rezolva cererile de acordare a compensatiilor. Hotararile privind compensatiile se dau in termen de cel mult sase luni de la primirea cererilor si se comunica comisiei centrale, spre validare, precum si solicitantului. In termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemultumit de hotararea comisiei poate face contestatie la comisia centrala si, in termen de cel mult 60 de zile, comisia centrala va analiza contestatiile si va valida sau va invalida masurile stabilite de comisiile judetene si a municipiului Bucuresti, admitand sau respingand dupa caz contestatiile. Hotararile Comisiei centrale sunt supuse controlului judecatoresc, putand fi atacate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ.
|
