x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Circulatia cetatenilor romani in strainatate

Circulatia cetatenilor romani in strainatate

de Dana Purgaru    |    10 Sep 2005   •   00:00
Circulatia cetatenilor romani in strainatate

Cetatenilor romani le este garantat dreptul de a calatori in strainatate, de a emigra si de a reveni oricand in tara. Nici o autoritate romana nu ii poate interzice, in nici o situatie, unui cetatean roman sa se reintoarca pe teritoriul Romaniei. Cetatenii romani minori pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali, in conditiile legii. In sensul legii, prin reprezentant legal se intelege persoana desemnata, potrivit legii, sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de minor. Limitarea exercitarii dreptului cetatenilor romani la libera circulatie in strainatate se poate face numai temporar, in cazurile si in conditiile prevazute de lege, si consta in suspendarea sau, dupa caz, restrangerea exercitarii acestui drept.

INTERDICTIE. Suspendarea exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate reprezinta interdictia temporara de parasire a teritoriului Romaniei, instituita de drept sau, dupa caz, de catre autoritatile competente. Aceasta masura are caracter individual, cu exceptia situatiilor in care este instituita prin lege speciala, in cazul aparitiei unor situatii de natura sa o justifice in raport cu necesitatea asigurarii apararii tarii sau a securitatii nationale. Restrangerea exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate reprezinta interdictia temporara de a calatori in anumite state, dispusa de autoritatile competente romane, in conditiile legii.

Autoritatile competente au obligatia sa informeze in scris persoana impotriva careia s-a instituit o masura de limitare a exercitarii dreptului de libera circulatie, asupra motivelor care au determinat aceasta masura, precum si asupra perioadei pentru care s-a limitat exercitiul acestui drept.

DOCUMENTE. Tipurile de documente de calatorie pe baza carora cetatenii romani pot calatori in strainatate, eliberate in conditiile prezentei legi, sunt urmatoarele: pasaport diplomatic, pasaport de serviciu, pasaport simplu si titlu de calatorie.

Documentele de calatorie prevazute mai sus sunt proprietatea statului roman si fac dovada, in fata autoritatilor romane si straine, a identitatii, cetateniei, calitatii, precum si a dreptului titularului de a calatori in strainatate.

Cetatenii romani pot calatori in strainatate si in baza altor documente stabilite prin acordurile internationale la care Romania sau, dupa caz, Guvernul Romaniei este parte. Procedura depunerii si solutionarii cererilor pentru eliberarea documentelor de calatorie in strainatate, actele care trebuie prezentate de solicitanti la depunerea cererilor, precum si termenele in care se solutioneaza acestea se stabilesc prin normele metodologice. Forma si continutul documentelor de calatorie se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor si a Ministerului Afacerilor Externe. Pasaportul simplu se elibereaza, la cerere, cetatenilor romani care indeplinesc conditiile prevazute de lege si nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a dreptului de a calatori in strainatate.

ELIBERAREA PASAPOARTELOR. Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun personal de catre solicitanti, in tara, la serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, in a caror raza de competenta au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, iar in strainatate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei. Eliberarea pasapoartelor simple este supusa taxelor consulare prevazute de lege.

Cetatenii romani nu pot detine in acelasi timp decat cate un singur pasaport simplu valabil, cu exceptia cazurilor care justifica detinerea simultana a doua sau mai multe pasapoarte, stabilite prin ordin al ministrului Administratiei si Internelor.

Minorilor cetateni romani, care nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate, li se elibereaza pasapoarte simple in urmatoarele conditii:
  • in cazul minorului care nu a implinit varsta de 14 ani, numai la cererea ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau, dupa caz, a reprezentantului legal;
  • in cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau, dupa caz, a reprezentantului legal.

    Minorii cetateni romani, care nu au implinit varsta de 14 ani, pot fi inclusi in pasapoartele ambilor parinti sau, dupa caz, in pasaportul unuia dintre parinti. In cazul in care minorul este titular al unui pasaport simplu, acesta poate fi anulat la solicitarea parintelui, concomitent cu efectuarea mentiunii privind includerea in pasaportul acestuia.

    DREPTURI
    Pe perioada sederii in strainatate, orice cetatean roman are dreptul la asistenta si protectie din partea misiunilor diplomatice, precum si a oficiilor consulare ale Romaniei. Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din strainatate au obligatia sa acorde sprijin si asistenta, in conditiile legii, cu sprijinul institutiilor competente din tara, cetatenilor romani aflati in dificultate sau care solicita ajutorul in vederea intoarcerii in tara, precum si de a intreprinde toate demersurile necesare pentru informarea cetatenilor romani asupra aparitiei unor situatii de natura sa le puna in pericol siguranta ori sanatatea. Pe baza informatiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, organele Politiei de Frontiera sunt obligate sa ii informeze pe cetatenii romani care urmeaza sa calatoreasca in strainatate asupra aparitiei, pe teritoriile statelor de tranzit si de destinatie, a unor situatii de natura sa le puna in pericol siguranta ori sanatatea.

    OBLIGATII
    Pe perioada sederii lor in strainatate, cetatenii romani au urmatoarele obligatii: a) sa respecte legislatia Romaniei si sa nu desfasoare activitati de natura sa compromita imaginea Romaniei ori care sa contravina obligatiilor asumate de Romania prin documente internationale; b) sa respecte legislatia statului in care se afla, precum si scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, dupa caz, de a ramane pe teritoriul statului respectiv; c) sa depuna toate diligentele in vederea acordarii de ajutor cetatenilor romani aflati in dificultate pe teritoriul statului pe care se afla, informand cu privire la astfel de situatii misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din statul respectiv; d) in cazul stabilirii resedintei sau a domiciliului in strainatate, sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei; e) sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei cu privire la orice schimbare intervenita in starea lor civila.



    STABILIREA FILIATIEI PENTRU COPILUL DIN AFARA CASATORIEI


    Andronic Liliana, Neamt: "Sunt casatorita legitim din anul 1990. In urma casatoriei port numele de Andronic. De sase ani nu mai convietuiesc cu sotul meu, iar de patru ani sunt cu un barbat cu care am o fetita. Iata de ce v-am scris: cand am nascut fetita nu am putut sa o trec pe numele tatalul ei, ci pe numele sotului cu care nu mai traiesc. Ce pot face, din punct de vedere legal, pentru ca fetita mea sa ia numele parintelui ei?"
    RASPUNS: Situatia descrisa de cititoare este cea a copilului din afara casatoriei. In aceasta situatie, trebuie sa deosebim dupa cum, la nastere, copilul are stabilita filiatia numai fata de un parinte (de regula fata de mama) sau filiatia copilului a fost stabilita concomitent fata de ambii parinti. In cazul in care, la nastere, copilul are stabilita filiatia numai fata de un parinte, atunci el dobandeste numele de familie pe care il are acel parinte. Daca, la nastere, copilul din afara casatoriei a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti (adica ambii parinti au recunoscut copilul mai inainte sau, cel mai tarziu, o data cu declararea nasterii acestuia), atunci numele de familie al copilului se stabileste ca in cazul in care ar fi vorba despre numele de familie al copilului din casatorie, ai carui parinti nu au numele de familie comun. Deci numele de familie al copilului se va stabili prin invoiala parintilor (invoiala care trebuie sa imbrace forma unei declaratii scrise si semnate de ambii parinti), iar atunci cand parintii nu se inteleg, va hotari autoritatea administratiei publice locale (primarul localitatii unde se inregistreaza nasterea), prin dispozitie scrisa, dupa ascultarea prealabila a parintilor. In ambele cazuri, copilul va dobandi numele de familie al unuia dintre parinti, fie numele de familie rezultate prin reunirea (indiferent in ce ordine) a numelor de familie ale parintilor. In toate cazurile, pentru a se putea vorbi despre stabilirea numelui de familie al copilului, este necesar ca filiatia acestuia sa fie stabilita inainte de declararea nasterii copilului la oficiul de stare civila, in caz contrar se va pune, eventual, problema modificarii numelui de familie al copilului. In situatia in care se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei si fata de al doilea parinte, se recurge la modificarea numelui de familie al copilului. Astfel, potrivit art. 64, alin. 2, din Codul Familiei, "in cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca competenta va putea da incuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma". Stabilirea filiatiei si fata de al doilea parinte nu antreneaza in mod obligatoriu modificarea numelui de familie al copilului, deoarece instanta judecatoreasca nu este obligata, ci are numai facultatea de a incuviinta copilului purtarea numelui parintelui fata de care si-a stabilit filiatia mai in urma. In plus, instanta judecatoreasca nu are decat posibilitatea de a incuviinta ca modificarea numelui de familie al copilului sa fie in sensul luarii numelui de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia mai in urma. Numai instanta judecatoreasca este competenta sa se pronunte asupra cererii de incuviintare a purtarii, de catre copil, a numelui de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia mai in urma, indiferent daca filiatia s-a stabilit prin actiune in justitie sau prin recunoastere voluntara.


    ACT DOTAL


    S.B., Buzau: "Apelez la ziarul dvs. deoarece ma confrunt cu o situatie pe care nu stiu cum sa o rezolv. Nu este problema mea, este a unei persoane apropiate. Daca cineva a facut un act dotal, in 1944, iar sotia i-a murit dupa patru ani si nu au avut copii, poate beneficia acum de drepturile pe care le-a cerut in acel act?"
    RASPUNS: Articolele nr. 1233-1293 din Codul Civil care reglementau regimul dotal au fost abrogate, astfel incat astazi actele dotale nu-si mai gasesc aplicare.
  • ×