x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Comunicarea audiovizuala

Comunicarea audiovizuala

de Dana Purgaru    |    22 Oct 2005   •   00:00
Comunicarea audiovizuala

Comunicarea audiovizuala reprezinta punerea la dispozitia publicului, in general, sau a unor categorii de public, prin orice mijloc de comunicatie electronica, de semne, semnale, texte, sunete, informatii sau mesaje de orice natura, care nu au caracterul unei corespondente private.

Evenimentele de importanta majora pot fi difuzate in exclusivitate numai daca difuzarea nu priveaza o parte importanta a publicului din Romania de posibilitatea de a le urmari in direct sau in transmisie decalata in cadrul unui serviciu de programe cu acces liber. Exercitarea de radiodifuzorii aflati in jurisdictia Romaniei a drepturilor exclusive de difuzare a unor evenimente declarate de un stat membru al Uniunii Europene ca fiind de importanta majora si care sunt cuprinse in lista publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu poate priva o parte importanta a publicului din respectivul stat de posibilitatea de a urmari acele evenimente, in direct sau decalat, conform prevederilor stabilite de acel stat membru.

REGULI. Difuzarea unei opere cinematografice se poate face numai in perioadele anume prevazute in contractele incheiate cu detinatorii drepturilor de autor. Publicitatea si teleshoppingul se difuzeaza grupat, trebuie sa fie usor de identificat prin marcaje corespunzatoare si trebuie sa fie separate de alte parti ale serviciului de programe prin semnale optice si acustice. Spoturile publicitare si de teleshopping pot fi difuzate izolat numai in cazuri exceptionale stabilite ca atare de Consiliul National al Audiovizualului.

Tehnicile subliminale sunt interzise in publicitate si teleshopping si, de asemenea, sunt interzise publicitatea mascata si teleshoppingul mascat.

Inserarea spoturilor publicitare, inclusiv a celor autopromotionale sau de teleshopping, se poate face numai intre programe. Spoturile de publicitate sau de teleshopping pot fi inserate si in timpul unui program, astfel incat:
- integritatea si valoarea programului respectiv sa nu fie prejudiciate, tinandu-se seama de pauzele firesti ale acestuia si de durata si natura lui;
- drepturile de autor sa nu fie prejudiciate.

Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune, in calitate de servicii publice, pot insera spoturi publicitare, inclusiv autopromotionale sau de teleshopping, numai intre programe.

In cadrul programelor alcatuite din parti autonome sau in cadrul difuzarii unor competitii sportive ori a altor evenimente sau emisiuni structurate similar, care contin pauze, spoturile de publicitate si teleshopping pot fi introduse doar intre parti sau in pauze.

INTRERUPERE. Difuzarea operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune, cu exceptia serialelor, foiletoanelor, programelor distractive si a documentarelor, daca durata lor programata este mai mare de 45 de minute, poate fi intrerupta o singura data pentru fiecare interval de 45 de minute; o noua intrerupere este permisa numai daca durata lor programata este cu cel putin 20 de minute mai mare decat doua sau mai multe perioade complete de 45 de minute.

Daca un program de televiziune, altul decat cele mentionate mai sus, este intrerupt de spoturi de publicitate sau de teleshopping, trebuie sa existe un interval de minimum 20 de minute intre doua pauze publicitare succesive in interiorul programului respectiv.

Este interzisa inserarea de publicitate sau teleshopping in cadrul difuzarii oficierii unui serviciu religios.

Programele de stiri si reportajele de politica interna, documentarele, programele religioase si programele pentru copii, a caror durata programata este mai mica de 30 de minute, nu pot fi intrerupte de publicitate sau teleshopping.

CONDITII. Publicitatea, inclusiv publicitatea autopromotionala, si teleshoppingul trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa nu afecteze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a minorilor;
b) sa nu prejudicieze demnitatea umana;
c) sa nu includa nici o forma de discriminare pe motiv de rasa, religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala;
d) sa nu aduca ofensa convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor si radioascultatorilor;
e) sa nu stimuleze comportamente daunatoare sanatatii sau sigurantei populatiei;
f) sa nu stimuleze comportamente daunatoare mediului;
g) sa nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;
h) sa nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.

INTERZIS. Publicitatea si teleshoppingul care aduc atingere intereselor legale ale consumatorilor sunt interzise, la fel ca si orice forma de publicitate sau teleshopping pentru tigari sau pentru alte produse din tutun. De asemenea, publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale si tratamentele medicale pentru care este necesara o prescriptie medicala este interzis.

Publicitatea si teleshoppingul pentru bauturi alcoolice trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa nu fie adresate minorilor sau sa nu prezinte minori consumand bauturi alcoolice;
b) sa nu stabileasca o legatura intre consumul de alcool si imbunatatirea calitatilor fizice, psihice sau a abilitatii in conducerea de vehicule;
c) sa nu sugereze ca prin consumul de alcool se pot obtine performante sociale sau sexuale;
d) sa nu sugereze ca alcoolul are calitati terapeutice sau ca acesta este stimulent, sedativ sau mijloc de rezolvare a problemelor personale;
e) sa nu incurajeze consumul exagerat de alcool si sa nu puna intr-o lumina negativa consumul moderat sau abtinerea de la consumul de bauturi alcoolice;
f) sa nu prezinte drept o calitate continutul ridicat in alcool al bauturilor.

Este interzisa difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizica, mentala sau morala a minorilor, in special programele care contin pornografie sau violenta nejustificata. De asemenea, este interzisa difuzarea de programe care contin orice forma de incitare la ura pe considerente de rasa, religie, nationalitate, sex sau orientare sexuala. Orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationalitate, ale carei drepturi sau interese legitime, in special reputatia si imaginea publica, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte in cadrul unui program beneficiaza de dreptul la replica sau la rectificare.

SPONSORIZARE
Programele sponsorizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) continutul si programarea acestora nu trebuie, in nici o circumstanta, sa fie influentate de sponsor, astfel incat sa nu fie afectate independenta editoriala si responsabilitatea radiodifuzorului in raport cu programele respective; b) denumirea sau marca sponsorului trebuie sa fie distinct evidentiata ca atare pe parcursul programelor respective; c) sa nu incurajeze achizitionarea sau inchirierea produselor ori a serviciilor sponsorului sau ale unui tert, in particular prin referiri promotionale speciale la aceste produse ori servicii.
Nici un program nu poate fi sponsorizat de persoane fizice sau juridice a caror activitate principala este fabricarea sau comercializarea tigarilor ori a altor produse din tutun.
Sponsorizarea programelor de persoane ale caror activitati includ fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.
Programele de stiri si emisiunile informative pe teme politice nu pot fi sponsorizate.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA
  • C.T., Craiova: "Sunt unicul mostenitor al parintilor mei decedati. Am facut, conform prevederilor Legii 10/2001, notificare pentru retrocedarea in natura a terenului pe care s-a aflat casa, acesta fiind spatiu liber. Cu comisia de negocieri n-am putut face nimic, n-au vrut sa-mi dea terenul. Acum a aparut Legea 247/2005. Eu trebuie sa mai fac vreo cerere si pe aceasta lege? Am intrebat la Primarie si mi-au spus ca nu stiu nimic, pentru ca nu au primit inca normele metodologice de aplicare".
    RASPUNS: Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, a fost publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 653 din 22/07/2005 si a intrat in vigoare la 25 iulie 2005. Din momentul intrarii sale in vigoare, norma juridica guverneaza pe deplin relatiile sociale, din acest moment nimeni nu se poate sustrage comandamentului normei juridice. Aceasta regula se explica prin aceea ca autoritatea normei juridice si obligativitatea sa ar fi puse sub semnul indoielii daca s-ar admite scuza ignorantei. Ca urmare a modificarilor si completarilor aduse Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prin prevederile noilor reglementari privind reforma in domeniul proprietatii, Legea nr. 10/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial nr. 798 din 02.09.2005, intrand in vigoare la data de 5 septembrie 2005. Noile reglementari privind proprietatea vizeaza sursele de finantare, cuantumul si procedura de acordare a despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata. Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordarii de despagubiri in conformitate cu prevederile prezentei legi se infiinteaza organismul de plasament colectiv in valori mobiliare denumit Fondul "Proprietatea". Fondul "Proprietatea" va functiona sub forma unei societati de investitii, detinuta initial in intregime de statul roman, in calitate de actionar unic, pana la transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre persoanele fizice despagubite potrivit prezentei legi sau/si detinatoare de titluri de despagubire, dupa caz.

  • Dicu Petre, Cluj-Napoca:
  • "Detin un apartament cu doua camere si sunt singur. Sotia mea a decedat in anul 2002. Am o fata care locuieste intr-un apartament, proprietate personala, care are o fata de 27 de ani, nepoata mea. Cu totii am cazut de acord sa-i fac acte de mostenire nepoatei mele, acum cat mai sunt in viata. Va rog sa-mi spuneti si mie ce acte imi trebuie pentru a putea intocmi aceasta actiune si pentru ca nepoata mea sa devina mostenitoare de drept, cu acte".
    RASPUNS: Prin deschiderea mostenirii in urma decesului se produce efectul juridic al transmiterii mostenirii. Vor fi chemate la mostenire rudele defunctului si, alaturi de ele, sotul supravietuitor. In cazul cititorului nostru, sub rezerva informatiilor care ne-au fost puse la dispozitie si a presupunerii ca sotia cititorului are un singur copil si nu a lasat testament, sotul supravietuitor va avea dreptul la 1/4 din patrimoniul lasat de defuncta, iar fiica va mosteni restul de 3/4, cu conditia consolidarii titlului de mostenitor prin acceptarea mostenirii. In urma unor calcule, avand in vedere si reglementarile privind regimul comunitatii de bunuri ale sotilor si fractionarea acestora intre soti in cote-parti ce se prezuma a fi egale, vom constata ca titularii dreptului de proprietate asupra imobilului in discutie, apartamentul cu doua camere, sunt sotul, supravietuitor in cota parte ideala si abstracta de 5/8 si fiica, in cota parte ideala si abstracta de 3/8. Pana la intervenirea unei cauze de incetare a coproprietatii (partajul, vanzarea cotelor catre unul dintre coproprietari etc.), titularii dreptului de proprietate se gasesc in indiviziune. Avand in vedere inconvenientele starii de indiviziune, dificultatile partajului succesoral si faptul ca ascendentii cunosc foarte bine necesitatile si preferintele descendentilor in ceea ce priveste bunurile din patrimoniul succesoral, legea pemite ca ascendentul sa-si imparta - prin donatie sau prin testament - bunurile sale intre descendenti, preintampinand nasterea starii de indiviziune intre ei la decesul ascendentului. Codul Civil reglementeaza aceasta institutie speciala a dreptului succesoral prin art. 794-799. Imparteala de ascendent este un act juridic intre vii (donatie) sau pentru cauza de moarte (testament) prin care ascendentul imparte intre toti descendentii sai cu vocatie succesorala la deschiderea mostenirii bunurilor sale, aceste bunuri fiind dobandite de catre acestia in mod divizat, individual, iar nu in cote-parti ideale, matematice. Imparteala de ascendent se poate face, sub sanctiunea nulitatii absolute, numai cu respectarea regulilor de forma prevazute de lege pentru donatii si testamente, pana la momentul deschiderii mostenirii. Imparteala cuprinzand pe nepoti va fi valabila numai daca nepotul va avea vocatie succesorala concreta, ceea ce inseamna ca la momentul deschiderii succesiunii fie copilul defunctului nu va mai fi in viata, fie va fi strain de mostenire prin renuntare etc. Imparteala prin buna invoiala este o forma a iesirii din indiviziune succesorala dupa deschiderea mostenirii. Imparteala se poate indeplini fara nici o formalitate, sub rezerva indeplinirii unor conditii (toti coindivizarii sa fie prezenti; sa aiba capacitate de exercitiu deplina; sa fie de acord cu realizarea impartelii pe aceasta cale si cu clauzele conventiei). Daca conditiile aratate sunt indeplinite, coindivizarii pot imparti bunurile indivize "oricum ar voi".
    ×