Concediul de odihna anual si alte concedii ale salariatilor

Potrivit Codului Muncii, dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Durata minima a concediului de odihna anual pentru salariati este de 20 de zile lucratoare.

Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

CONDITII. Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, dar prin exceptie, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

Angajatorul este obligat sa acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de trei luni pe categorii de personal sau locuri de munca.

Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.

In cadrul perioadelor de concediu stabilite prin programari colective sau individuale, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea, astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

SARCINI. Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Pentru perioada concediului de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.

Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute mai sus din ultimele trei luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.

Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin cinci zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz, angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu se includ in durata concediului de odihna.

Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara plata.

Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

CONCEDIILE DE FORMARE PROFESIONALA. Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala. Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata.

Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.

Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor si numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii.

OBLIGATII. Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia si trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala.Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza si fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau pentru sustinerea examenelor de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior.In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la zece zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.

PERIOADA. Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA

Osiceanu Theodora, Olt: "Am 95 de ani. Sunt evacuata din Cadrilater. Am completat un dosar cu toate actele necesare si le-am trimis la primarie pentru evaluare in 1998. Am primit raspuns pozitiv in 2002. Actualmente nu mai stiu unde sa ma adresez pentru a-mi rezolva aceasta problema. Va rog sa ma indrumati dumneavoastra." RASPUNS: Potrivit legii 290/2003, despagubirile sau compensatiile banesti vor fi acordate beneficiarilor in termen de un an de la comunicarea hotararii comisiei judetene ori a municipiului Bucuresti dupa caz; plata lor se poate face si in rate, in maximum 2 ani, in functie de disponibilitatile banesti. Plata despagubirilor se dispune de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Sumele prevazute in bugetul Ministerului Finantelor Publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003 se transfera, la solicitarea Cancelariei Primului-Ministru, in vederea aplicarii acestei legi. Activitatile privind evidenta contabila si plata despagubirilor se realizeaza prin compartimentele de specialitate din cadrul Cancelariei Primului-Ministru." Criteriile de evaluare si modalitatile concrete de stabilire a cuantumului despagubirilor sau de acordare a compensatiilor pentru terenurile agricole si intravilane, precum si pentru constructii si recolte, procedurile de lucru ale comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 si ale Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, gestionarea fondurilor destinate despagubirilor, precum si modalitatile de efectuare a platilor vor fi stabilite prin norme metodologice elaborate de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si aprobate prin hotararea Guvernului." Manailescu Dumitru, Buzau: "Sunt pensionar si am 78 de ani. Sotia mea a decedat acum patru ani si in urma casatoriei a ramas un singur mostenitor, adica nu are copii. Nu am facut iesirea din indiviziune si defuncta nu a lasat testament. Nu avem alta avere decat un apartament proprietate personala. Doresc sa deschid succesiunea si va rog sa-mi spuneti care este cota tatalui supravietuitor si cea a fiului meu. Acesta doreste sa cumpere cota ce mi se cuvine mie, iar valoarea apartamentului de pe piata imobiliara ar fi de 95.000 RON. Ce suma imi revine din partea mea si ce acte trebuie sa intocmesc?" RASPUNS: Intrucat din descrierea cititorului nu rezulta foarte clar care este situatia de fapt, analizam doua ipoteze: 1. Daca fiul cititorului a fost infiat de catre defuncta, atunci acest fiu are aceleasi drepturi ca si un copil din casatorie fata de parintii sai. In aceasta situatie, sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu clasa I de mostenitori legali, descendentii defunctului si succesiunea se imparte astfel: 1/4 revine sotului supravietuitor si æ revine fiului. 2. Daca fiul cititorului nu a fost infiat de catre defuncta, si aceasta nu mai are alte rude, atunci sotul supravietuitor culege intreaga masa succesorala lasata de defuncta, iar fiul cititorului va veni la succesiunea tatalui sau.