Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor personal, nepatrimonial.
|
|
PROCEDURA DE SCHIMBARE A NUMELUI
|
Filisanu Claudia, Timisoara: "As dori sa-mi spuneti procedeul si actele necesare pentru a schimba numele fiicei mele Codita Maria Alexandra, nascuta la 11.07.1995. Mentionez ca sunt despartita de tatal ei din anul 1996 si divortata din 1998. Tatal nu a participat cu nimic la cresterea si educarea minorei, ea fiindu-mi incredintata spre crestere si educare mie".
RASPUNS: Potrivit legii, schimbarea numelui de familie sau a prenumelui se realizeaza prin decizie administrativa sau dupa ce a fost parcursa procedura administrativa. Procedura schimbarii numelui se declanseaza printr-o cerere formulata in acest scop. Pentru minor cererea de schimbare a numelui se face de parinti sau, cu incuviintarea autoritatii tutelare, de tutore. Insa, daca parintii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului minor, va hotari autoritatea tutelara. Cererea de schimbare a numelui se depune la primaria de domiciliu. Cererea trebuie motivata si insotita de urmatoarele acte: copii certificate de stare civila ale celui care solicita schimbarea numelui; un exemplar al Monitorului Oficial al Romaniei in care a fost publicata cererea de schimbare a numelui sau sau, dupa caz, dovada privind scutirea de publicare a cererei; actul de consimtamant, dat in forma autentica, al celuilalt sot; copia de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare; orice acte pe care solicitantul le considera necesare motivarii cererii sale. Cererea de schimbare a numelui se publica, in extras, prin grija si pe cheltuiala solicitantului, in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a III-a. Aceasta formalitate trebuie indeplinita inainte de depunerea cererii de schimbare a numelui la primaria de domiciliu.
Orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia. Opozitia se formuleaza in scris, trebuie motivata si se depune la primaria unde a fost inregistrata cererea de schimbare a numelui. Cererea de schimbare a numelui impreuna cu actele ce o insotesc si eventualele opozitii se inainteaza de catre ofiterul de stare civila, in termen de cinci zile, la formatiunea de evidenta a populatiei la care este arondata localitatea. Competenta de a solutiona cererea de schimbare a numelui apartine Inspectoratului General de Politie din cadrul Ministerului de Interne. Acest organ verifica daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si, apreciind temeinicia cererii, precum si a opozitiilor facute, va da, in termen de 60 de zile de la primirea dosarului, o decizie motivata de admitere sau, dupa caz, de respingere a cererii de schimbare a numelui. Decizia de schimbare a numelui se inscrie, prin mentiune, pe marginea actului de nastere al persoanei in cauza, iar efectele schimbarii numelui se produc de la data efectuarii acestei inscrieri, data de la care solicitantul va purta numai numele obtinut prin decizie.
|
DREPTUL DE ABITATIE
|
Pilaf Sandel, Galati: "Va rog frumos, daca puteti, sa ma ajutati pentru a intelege despre Dreptul de Habitatie Viagera".
RASPUNS: Nu exista un drept de habitatie. Exista un drept de abitatie, ca o varietate a dreptului de uzufruct care se particularizeza prin aceea ca titularul acestui drept are recunoscute atributele de posesie si folosinta asupra bunului altuia, dar numai in limitele satisfacerii nevoilor lui si ale membrilor familiei. Asadar, dreptul de abitatie este un drept de uz care are ca obiect o locuinta. El confera titularului sau dreptul de a poseda si folosi acea locuinta proprietatea altei persoane, pentru satisfacerea trebuintelor de locuit ale lui si ale familiei. Titularul dreptului de abitatie poate fi numai o persoana fizica si are caracter personal, putand fi exercitat, de regula, numai pentru satisfacerea nevoilor de locuit ale titularului si ale de familie. Aceasta inseamna ca dreptul de abitatie este inalienabil, insesizabil si nu poate fi inchiriat. Prin exceptie, cel care are un drept de abitatie are posibilitatea sa inchirieze o parte din locuinta daca aceasta depaseste nevoile de locuit. Dreptul de abitatie poate fi constituit prin contract si testament. Exista si un drept de abitatie al sotului supravietuitor, potrivit careia acesta are, din momentul deschiderii mostenirii, un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, daca face parte din mostenire si nu are o locuinta proprie.
|