Contractul individual de munca

Potrivit definitiei din Codul Muncii, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii numite salariu. Contractul individual de munca se incheie pe o perioada nedeterminata si numai in conditiile expres prevazute de lege se poate incheia si pe durata determinata.

CAPACITATEA DE A INCHEIA CONTRACTUL. Persoana fizica dobandeste capacitatea de munca la implinirea varstei de 16 ani. Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Incadrarea in munca a persoanelor sub 15 ani si a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa, iar incadrarea in munca, in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea varstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Cetatenii straini si apatrizi pot fi angajati prin contract individual de munca pe baza permisului de munca.

CONDITII. Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Aceasta obligatie de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.

In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o perioada nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice mijloc de proba.

CLAUZA DE NECONCURENTA. In contractul individual de munca pot fi incluse si clauze specifice, precum clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate etc. Clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in intersesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara. Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. Indemnizatia datorata salariatului se negociaza si este de cel putin 25% din salariu. Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba si nu-si mai produce efectele la data incetarii contractului individual de munca. Prin exceptie, clauza de neconcurenta isi produce efectele si dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioda de maximum 6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani, pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contract.

CLAUZA DE MOBILITATE. Prin clauza de mobilitate, partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz, salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.

CLAUZA DE CONFIDENTIALITATE. Prin clauza de confidentialitate, partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, contracte colective de munca sau in contractele individuale de munca. Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune/interese.

CERTIFICATUL MEDICAL. O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. In lipsa certificatului medical, contractul individual de munca este nul.

In situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.

La angajarea in domeniile sanatate, alimentatie pu-blica, educatie si in alte do-menii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice. Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.

PROBA

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. In cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si nu poate depasi 5 zile lucratoare. Absolventii se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba cuprinsa intre 3 si 6 luni. Pe durata perioadei de proba, salariatul se bucura de toate drepturile si obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca. Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioda de proba. Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioda de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase. Neinformarea salariatului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioda de proba duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate. De asemenea, perioda de proba constituie vechime in munca. Angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa.

DEZMOSTENIRE

Maftei Gheorghe, Darmanesti: "Am 75 de ani si sunt pensionat de 14 ani. Sotia mea nu are pensie si am doi copii care nu m-au ajutat cu nimic de-a lungul anilor, ci, din contra, am fost furat si batut de ei. De aceea, as vrea sa-i dezmostenesc, dar nu stiu de ce acte am nevoie". RASPUNS: Mijlocul juridic prin intermediul caruia se inlatura de la mostenire unul sau mai multi mostenitori legali, rude sau sot supravietuitor se numeste exheredare . Exheredarea se realizeaza prin cuprinderea in testament a unei dispozitii in acest sens. Exheredarea poate fi de mai multe feluri: directa, cand testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a mostenitorului sau mostenitorilor legali; totala, daca vizeaza pe toti mostenitorii legali ai testatorului, inclusiv ipoteza unicului mostenitor legal al testatorului inlaturat de la mostenire; partiala, cand testatorul inlatura de la mostenire numai unul sau mai multi mostenitori legali; indirecta, cand testatorul, fara sa mentioneze expres inlaturarea de la mostenire a mostenitorilor legali, instituie unul sau mai multi legatari care urmeaza sa culeaga mostenirea. Asadar, prin testament, cititorul poate opta pentru una din formele de exheredare. Testatorul este liber sa dezmosteneasca insa, in prezenta mostenitorilor rezervatari la data deschiderii mostenirii aceasta libertate testamentara este limitata de acea parte din mostenire care excede rezerva.

FALS IN ACTE

Macavescu Ionel, Bucuresti: "Ma aflu intr-un proces civil aflat pe rol la Judecatoria Sectorului 6, Bucuresti. Partea adversa cu care ma judec a depus la dosar un act absolut fals. Va rog cu deosebit respect a-mi raspunde la urmatoarele doua intrebari: legea penala in vigoare pedepseste acest fapt? La ce autoritate a statului trebuie sa ma adresez pentru a depune plangerea penala?". RASPUNS: In cazul in care inscrisul depus de una din parti este contestat de partea potrivnica ori daca instanta are indoieli asupra autenticitatii inscrisului, se va recurge la verificarea de scripte sau la procedura falsului. Verificarea de scripte reglementata de Codul de Procedura Civila obliga partea careia i se opune inscrisul sa recunoasca sau sa conteste scrisul sau semnatura. Daca partea declara ca nu recunoaste fie inscrisul, fie semnatura, presedintele completului il va obliga sa scrie si sa semneze sub dictarea sa parti din inscris. Refuzul de a scrie sau de a semna va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului sau a semnaturii. Dupa verificarea facuta de instanta sau in raport cu concluziile expertizei, instanta va decide daca inscrisul ramane sau nu in proces. In cazul inscrierii in fals, daca partea care foloseste inscrisul nu este prezenta, instanta va amana judecata si va dispune infatisarea partilor personal sau prin mandatari cu procura speciala daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata, termen la care cel care a invocat inscrisul il va depune pentru verificare si va indica mijloacele sale de aparare. Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face mentiune in procesul-verbal. La termenul fixat, presedintele intreaba partea care a depus inscrisul daca intelege sa se foloseasaca de el. Daca nu se prezinta, refuza sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat din proces. Dimpotriva, inscrisul va fi considerat recunoscut daca partea care a defaimat inscrisul nu se prezinta, refuza sa ras-punda sau nu mai staruie in declaratie. In cazul in care se staruie in defaimarea inscrisului, instanta inainteaza inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal care se va incheia, urmand ca acesta sa faca cercetari si sa sesizeze instanta penala daca constata savarsirea unei infractiuni. Daca inscrisul este declarat fals, el va fi inlaturat din proces. In cazul sesizarii procurorului, daca partea care s-a inscris in fals e autorul sau complicele falsului, instanta civila poate suspenda judecata. Daca nu s-a procedat astfel, iar dupa ramanerea definitiva a hotararii s-a stabilit ca inscrisul era fals, este posibila revizuirea acesteia in temeiul articolului 322 punct 4 din Codul de Procedura Civila. Daca instanta penala nu poate fi sesizata, fie pentru ca autorul falsului nu a fost identificat, fie pentru ca actiunea penala s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta pe cale incidentala, de catre instanta civila, prin orice mijloace de proba.