x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Creditul ipotecar si garantarea lui

Creditul ipotecar si garantarea lui

de Dana Purgaru    |    11 Feb 2006   •   00:00
Creditul ipotecar si garantarea lui

Potrivit Legii nr. 190/ 1999, creditul ipotecar pentru investitii imobiliare desemneaza acel tip de credite acordate de institutii financiare autorizate, destinat sa finanteze construirea, cumpararea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala.

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare se acorda pe o perioada de minimum cinci ani pentru persoanele juridice si de minimum 10 ani pentru persoanele fizice, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita in mod expres acordarea creditului pentru o perioada mai scurta.

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare va fi garantat prin ipoteci sau privilegii asupra imobilului teren sau constructii - pentru care se acorda creditul. Pana la rambursarea integrala a creditului, imobilele ipotecate vor putea fi instrainate numai cu acordul prealabil al creditorului ipotecar. Contractele incheiate cu nerespectarea acestei dispozitii sunt lovite de nulitate absoluta.

Pot acorda credite ipotecare bancile, Agentia Nationala pentru Locuinte, Casa de Economii si Consemnatiuni si alte institutii financiare abilitate prin lege, inclusiv fondurile ipotecare. Institutiile financiare autorizate se afla sub supravegherea prudentiala a Bancii Nationale a Romaniei si sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare cu privire la activitatea emiterii de obligatiuni. Institutiile financiare autorizate sunt supuse controlului institutiilor abilitate prin lege.

Pot beneficia de credite ipotecare persoanele fizice care au cetatenia romana si domiciliul in Romania si persoanele juridice romane care au ca obiect de activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala, precum si persoanele juridice romane care doresc sa construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor.

CLAUZE OBLIGATORII. Cu cel putin 10 zile inainte de semnarea contractului de credit ipotecar imprumutatorul va pune la dispozitie imprumutatului o oferta scrisa care va cuprinde toate conditiile contractului, precum si termenul de valabilitate a acestuia. Suma creditului acordat poate fi prevazuta in contractele de credit ipotecar in lei sau intr-o valuta liber convertibila si va fi pusa la dispozitie beneficiarului de credit ipotecar esalonat sau integral, plata facandu-se direct catre vanzator in cazul cumpararii unui imobil sau catre constructor in celelalte cazuri. In cazul in care lucrarile pentru care s-a acordat creditul ipotecar vor fi efectuate in regie proprie de beneficiarii acestuia, sumele de bani se vor transmite acestora conform unui plan de finantare stabilit prin contract.

Este interzisa conditionarea acordarii unui credit ipotecar de obligatia beneficiarului creditului de a cumpara sau de a subscrie valori mobiliare ale imprumutatorului, indiferent sub ce forma. Imprumutatii au dreptul de a rambursa anticipat creditul primit, in conditiile stabilite de parti prin contractul de credit ipotecar. In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii dosarului si constituirii ipotecii.

CESIUNE. Creantele ipotecare si privilegiate conform Codului Civil, care fac parte din portofoliul unei institutii financiare autorizate prin lege, pot fi cesionate unei alte institutii de acelasi tip ori unor alte institutii autorizate sa administreze portofolii de creante ipotecare si sa emita valori mobiliare pe baza acestora. Cesiunea de creante ipotecare si privilegiate este o operatiune de investitii financiare care poate avea ca obiect creante ipotecare sau privilegiate individuale ori portofolii de creante care prezinta caractere comune sub aspectul naturii, originii si riscurilor lor. Caracterele comune vor fi stabilite prin contractul de cesiune de creanta. Indiferent de tipul institutiei cesionare, contractul de credit ipotecar din care a rezultat creanta ipotecara sau privilegiata si fiecare dintre contractele de garantie aferente isi pastreaza calitatea de titlu executoriu.

ASIGURARE
Imprumutatul va incheia un contract de asigurare privind bunurile ipotecate, valabil pe toata durata creditului ipotecar. In contractul de asigurare imprumutatorul va figura ca beneficiar al politei de asigurare. In cazul in care despagubirile acordate vor depasi valoarea creditului ipotecar ramas de rambursat si a celorlalte sume datorate imprumutatorului, diferenta se cuvine beneficiarului creditului sau mostenitorilor acestuia. Primele de asigurare vor fi achitate de imprumutat, o data cu rambursarea ratelor privind creditul ipotecar primit. In cazul in care imprumutatul este o persoana juridica, acesta va trebui sa incheie un contract de asigurare pentru riscul nefinalizarii constructiilor pentru care s-a acordat creditul ipotecar, beneficiarul fiind imprumutatorul.
NEPLATA
In cazul intarzierii la plata, imprumutatorul va trimite beneficiarului imprumutului o notificare prin scrisoare recomandata, prevenindu-l asupra consecintelor incalcarii contractului de credit ipotecar. In cazul in care, in termen de 30 de zile de la primirea notificarii, beneficiarul creditului nu executa obligatiile, contractul de credit ipotecar se considera reziliat de plin drept si intreaga suma a ratelor de credit cu dobanzile aferente devine exigibila. Contractul de credit ipotecar, precum si garantiile reale si personale subsecvente constituie titluri executorii, urmand sa fie investite cu formula executorie de instanta locului unde este situat imobilul. Executarea debitorilor se va face fara conditionarea ei de atribuirea unui alt spatiu de locuit.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA
  • Elena Toma, Ca-ransebes: "Am fost mai multi frati si surori, toti cu copii, iar eu sunt singura in viata. Unul dintre fratii mei avea un singur copil, dar a decedat si el fara sa aiba mostenitori sau sa fie casatorit.
    V-as ruga sa-mi spuneti daca in urma decesului acestuia - al nepotului meu de frate - drept de mostenire am numai eu sau si ceilalti copii ai fratelui meu, adica verisorii primari ai decedatului?".
    RASPUNS: In dreptul nostru sunt chemate la mostenire in temeiul legii - si deci au vocatie succesorala legala - persoanele care sunt in legatura de familie cu defunctul, adica rudele defunctului (din casatorie si din afara casatoriei) si, alaturi de acestea, sotul supravietuitor. Dar toate aceste persoane au doar o vocatie succesorala generala, ceea ce inseamna ca nu toate vor mosteni, ci vor fi chemati intr-o anumita ordine. Pentru stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala, legea foloseste doua criterii: clasa de mostenitori si gradul de rudenie. In situatia prezentata de cititor, toti mostenitorii fac parte din clasa a patra de mostenitori legali - colateralii ordinari: matusi, veri primari, fratii sau surorile bunicilor defunctului etc., neexistand mostenitori din clasele superioare (descendenti, ascendenti sau colaterali privilegiati etc.). Astfel, la mostenire vor veni succesorii din clasa a patra. In ceea ce priveste impartirea mostenirii intre toti colateralii ordinari, acestia vor fi chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie (principiul proximitatii gradului de rudenie). Astfel, unchii si matusile (rude de gradul III) inlatura de la mostenire pe verii primari (rude de gradul IV). Intre colateralii ordinari chemati la mostenire de grad egal se aplica principiul egalitatii, astfel incat acestia vor imparti partea din mostenire in mod egal. De asemenea, defunctul nefiind casatorit la data decesului, adica neexistand un sot supravietuitor, cota care s-ar fi cuvenit acestuia din urma nu va diminua partea din mostenire care revine rudelor (in dreptul nostru, sotul supravietuitor concureaza cu oricare clasa chemata la mostenire).

  • Nicu B., Baia Mare:
  • "Un vecin a inceput constructia unui gard pe terenul meu. Am inaintat plangere la primarie. A venit o doamna inspectoare de la disciplina in constructii. Primaria a trimis prin posta o somatie de oprire a lucrarilor. Vecinul a continuat constructia si n-a fost amendat. Am inaintat la primarie o cerere in care solicitam sa mi se explice de ce n-a fost amendat. Va rog sa-mi spuneti daca primaria este obligata sa-i dea amenda. In cat timp pot depune plangere la politie pentru tulburare de posesie? Este obligatoriu sa angajez un avocat? Ce legi se aplica pentru speta prezentata?".
    RASPUNS: Potrivit art. 220 Cod Penal, reprezinta tulburare de posesie ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia, fara consimtamantul acestuia sau fara aprobare prealabila primita in conditiile legii ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat. Legea nr. 247/2005 precizeaza faptul ca, de asemenea, constituie infractiune de tulburare de posesie si se pedepseste, potrivit prevederilor din Codul Penal, modificarea cu intentie a materializarilor limitelor de proprietate, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor de hotare cadastrale, silvice, geologice si miniere, fara aprobarea prevazuta de lege. In cazul tulburarii de posesie, tentativa faptei nu este incriminata, iar fapta nu se consuma instantaneu, la chiar momentul intrarii faptuitorului in/pe imobil, intrucat ocuparea trebuie sa dureze suficient pentru ca ea sa semnifice intentia de stapanire, de luare in posesie. Pentru punerea in miscare a actiunii penale este necesara, in toate cazurile, plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul infractiunii de tulburare de posesie, plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata, daca faptuitorul este cunoscut. Cand faptuitorul este necunoscut, persoana vatamata se poate adresa organului de cerecetare penala pentru identificarea lui. Plangerea trebuie sa cuprinda descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor, precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente. In cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o plangere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de doua luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul. Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent. In aceste cazuri, plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent.
    ×