x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Cum, cat si cand mancam - Lectia meselor se invata de la cea mai frageda varsta

Cum, cat si cand mancam - Lectia meselor se invata de la cea mai frageda varsta

10 Apr 2006   •   00:00

Obezitatea a atins proportiile unei pandemii. Tot mai multi copii sunt victimele acestui flagel. De aceea, lectia despre o alimentatie sanatoasa trebuie invatata de la cele mai mici varste.

Atitudinea parintilor si in special atitudinea mamei in primii ani de viata ai copilului joaca un rol esential in formarea deprinderilor echilibrate de hrana. Specialistii nostri – psihologul Stefania D. Nita, medicul endocrinolog Daniel Grigorie si prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi – tin parintilor un "curs" despre un mod de viata menit sa previna aparitia obezitatii la copii. Aceasta, in conditiile in care numarul copiilor obezi este in crestere si in tara noastra. Si cu toate acestea, autoritatile romane nu iau nici o masura. Nu acelasi lucru se intampla in Franta, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Italia, unde o data cu inceperea anului scolar, guvernele au initiat programe nationale de nutritie in scopul reducerii cazurilor de obezitate la copii. De ce? Pentru ca obezitatea la copii echivaleaza cu falimentarea demografica. La 30 de ani, fostii copii obezi au deja diabet, boli cardiovasculare, afectiuni articulare. In plus, ei aduc pe lume copii predispusi la ingrasare.

Atitudini hranitoare

Modul in care copilul se raporteaza la hrana incepe inca din perioada de alaptare. Apare programul de hranire, orele la care mama isi alapteaza micutul fiind inceputul adaptarii fiziologice si psihologice la relatia cu hrana. Se intampla frecvent ca, ori de cate ori copilul plange, mama sa-l linisteasca hranindu-l, desi el poate sa scanceasca si din alte motive decat cele alimentare: simte nevoia de prezenta mamei, il doare burtica sau pur si simplu s-a plictisit si vrea ca mami sa petreaca putin timp cu el.

Psihologul Stefania D. Nita, de la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, atrage atentia ca "a-l linisti prin hranire atunci cand nu aceasta este nevoia principala poate crea o stare de dependenta fata de hrana, care se prelungeste si in viata adulta, cand in perioade de stres, de tensiune gasim ca solutie de linistire... diverse alimente. De preferat este sa existe un program fix de masa si ideal ar fi ca din luna a saptea sa inceapa incet-incet intarcarea, pentru ca in jur de noua luni procesul de intarcare sa fie incheiat si copilul sa intre deja in circuitul alimentelor. Se evita astfel crearea unei stari de dependenta si copilul invata sa-si dobandeasca autonomia".

In cazul copiilor de varsta mai mare, grija si preocuparea excesiva a parintilor manifestate prin "mananca tot din farfurie, altfel nu mergi la joaca" sau "hai sa mai iei o gustare" (desi copilul de-abia s-a ridicat de la masa) creeaza un fel de relatie de "lupta" intre copil si mancare. Ori incepe sa refuze hrana, ori preocuparea parintelui este preluata de copil. Apar reactii de genul: "Stiu si singur cand imi e foame. Nu mananc, nu-mi place asta, vreau altceva" sau, dimpotriva, "Nu am mancat, o sa-mi fie rau, ma imbolnavesc". In ambele cazuri, placerea de a manca este inhibata. Mancarea se transforma fie in revolta, fie capata valente psihologice de drog.

Educarea gusturilor

Parinti care dau copiilor lor bauturi carbogazoase si chipsuri chiar inainte de a implini 1 an... Parinti care ii duc pe micuti la fast-food de cateva ori pe saptamana, iar apoi se intreaba de ce micutul ia rapid in greutate... Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi caracterizeaza acest tip de comportament ca o greseala imensa din partea parintilor: "Pofticios si curios in acelasi timp, copilul ar manca orice, depinde insa de noi cum ii educam gusturile. Se pare ca ne nastem cu o predispozitie pentru gusturile puternice, in special pentru dulce. Chipsurile, snacksurile tocmai asta fac: dirijeaza gusturile copiilor spre produse foarte dulci sau foarte sarate, foarte condimentate. O masura nu tocmai potrivita pentru sanatatea viitorului adult".

Putem vorbi in acest context despre cei sapte ani de acasa ai unei alimentatii echilibrate. Pentru ca primele reguli ale comportamentului alimentar se deprind in copilarie, acasa. Copilul trebuie invatat ce, cat, cum si cand sa manance. Trebuie educat astfel incat sa prefere gusturile naturale, culorile naturale, sa prefere un mar in locul unei bomboane cu multe E-uri, sa aleaga un suc de morcovi in locul unui pahar de suc cu arome alimentare "identic naturale". Mesele principale trebuie respectate. Iar daca un aliment valoros nu ii place – spanacul, de exemplu – incercam sa il preparam sub alta forma si sa i-l dam atunci cand ii este foame. "Totusi, lectiile de nutritie trebuie luate mai intai de parinti, pentru ca s-a vazut ca parintii obezi le impregneaza copiilor aceleasi obiceiuri gresite", ne atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare.

Vrem ca micutul nostru sa se dezvolte armonios, dar il trimitem la gradinita sau la scoala cu un sandvis cu salam si branza topita si un pachet de snacksuri. Si atunci nu ar trebui sa ne mai intrebam de ce copilul are lipsa de calciu sau tulburari de crestere. Fosfatii, polifosfatii din salamuri si branzeturile topite afecteazametabolismul calciului, determinand atrofierea oaselor sau depuneri de calciu in articulatii. Iar indulcitorii artificiali prezenti in guma de mestecat, bomboane sau sucuri determina tulburari de crestere sau tulburari ale activitatii sistemului nervos la micutul nostru.

Generatia fast-food

La randul sau, dr. Daniel Grigorie, directorul medical al Institutului de Endocrinologie "C.I. Parhon", atrage atentia asupra obezitatii la adolescenti. Tendintele alimentare de tip fast-food sunt si pe placul adolescentilor din Romania. Acest gen de hrana are o densitate energetica mare, cu o cantitate mare de calorii intr-un volum foarte mic. Zilnic avem nevoie de un aport de calorii, in functie de activitatile desfasurate, de greutatea corporala, de sex si, nu in ultimul rand, de varsta. Daca aportul de calorii este mai mare decat necesarul zilnic, atunci excesul de energie se depune sub forma de grasime. "Ca sa luam in greutate, acest dezechilibru intre caloriile necesare si cele aduse in organism nu trebuie sa fie prea mare. De exemplu, daca aducem cu 5% mai multe calorii decat necesarul zilnic, intr-un an vom acumula un depozit de grasime de 5 kilograme", spune dr. Daniel Grigorie.

Cand alimentele fast-food sunt asociate cu bauturi carbogazoase, efectul este devastator, avertizeaza dr. Daniel Grigorie. Acesta este si motivul pentru care obezitatea la adolescenti a luat amploare in ultimele decenii, ajungand in tarile occidentale o problema de sanatate publica. Lumea moderna este ingrijorata de faptul ca unul din cinci adolescenti este astazi obez. Problema este ca adolescentii obezi fac complicatii caracteristice adultilor obezi: diabet zaharat de tip 2, hipertensiune, dislipidemie. "Din acest motiv, specialistii au ajuns la concluzia ca speranta de viata a generatiei tinere va fi mai mica decat a parintilor lor", arata dr. Daniel Grigorie. Iar Romania este si ea campioana la prevalenta obezitatii, aflandu-se pe locul trei in Europa.

HIPERACTIVITATE. "Studii recente efectuate in Anglia au aratat ca unii aditivi alimentari provoaca hiperactivitate, deficit de atentie si de concentrare. Sunt incriminati derivatii acidului glutamic, care se gasesc in mezeluri, branza topita, salatele preparate industrial, in supele instant. Pana nu demult, sindromul hiperactivitatii era apanajul copilariei. S-a demonstrat insa ca sindromul poate trece la adolescent si mai departe la adult. Un adolescent sau un adult cu acest sindrom este agresiv, are tulburari de comportament, nu se poate integra in societate", arata prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

SFATUL PSIHOLOGULUI
"Hranirea este un proces care se desfasoara pe mai multe niveluri, unul important fiind cel afectiv: modul in care mama isi priveste copilul, ii zambeste, vorbeste contribuie la dezvoltarea armonioasa fizica si psihica. Aceasta atitudine isi spune cuvantul pe masura ce copilul creste. Spre exemplu, degeaba ii oferim copilului cea mai buna si mai sofisticata mancare daca facem acest lucru pe un ton nepotrivit si il constrangem sa manance cand vrem si consideram noi ca TREBUIE sa manance. Mancarea va fi inghitita cu noduri si in loc de ceva «bun» va fi perceputa drept ceva «rau», le sugereaza mamelor psihologul Stefania D. Nita."
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul copilul