Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In judetul Cluj, un tigan vrea sa ceara dreptate coanei Europe pentru 400 kg de aur confiscate comunitatii in anii comunismului; in anii capitalismului el si-a recuperat 8 kg. La Tauseni, taranii se pregatesc pentru intalnirea cu extraterestrii, dar au mari emotii.
 |
Pe Rudi l-am cunoscut anul trecut in toamna, la Costesti, in Valcea, unde tiganii de aproape toate soiurile se strang la o chefuiala, de Sfanta Maria Mica. Aflasem ca vrea sa recupereze o cantitate imensa de aur confiscat de comunisti de la tigani. S-a uitat la noi pe sub palaria cu boruri largi, si-a aranjat costumul cu dungulite, a scuturat trabucul urias pe care-l avea in mana dreapta si a spus cu voce sparta: "No, baeti, asta vorbim la Cluj⦠Amu, da-l in muma-sa de aur si hai la o tuica s-un jambonâ¦"
TIGANII, AURUL SI MILITIENII. Palatele erau de fapt doua viloaie a cate 16 camere fiecare, amplasate intr-o curte. Pe una din ele era o firma discreta "La Rudi - pompe funebre". Am intrat in curte, am zbierat "Domâ Rudiiii!" si stapanul domeniului a rasarit de undeva, dintre niste sicrie depozitate in magazie. Ne-a masurat cu privirea si a zis: "Cu auruâ va povestesc io la uischi de pruna. Are treijâda ani, a mai tare tuica din Gilau". Plasati intre milieurile si goblenurile din bucataria uneia dintre vile, am inceput sa ascultam povestea aurului. Dintotdeauna, tiganii din zona Clujului au investit in aur.
Cum nu aveau pamant si au fost vreme indelungata nomazi, trebuiau sa isi converteasca averea in ceva usor de transportat. Fiecare familie, cat de saraca ar fi fost, adunase macar vreo 10-20 de ducati austrieci, facuti din aur de 24 de carate. Cand au venit comunistii la putere, autoritatile s-au gandit ca pot construi socialismul biruitor si cu aurul tiganilor. Dupa cum estimeaza Varga, numai in judetul Cluj militia a confiscat peste 400 de kilograme de aur.
Lui personal i-au fost luate 13,4 kilograme de aur: "Io aveam si din familie, tata o fost bogat, era tabacar de piei de box, daâ si faceam afaceri. Aveam autorizatie de facut halvita, vindeam la targuri basmale aduse din Ungaria. Cu banii scosi luam ghiuluri si lanturi. Le tineam ascunse, le scoteam numaâ la nunti, atunci aveau copiii mei cel mai mult aur din toata nunta. Dar erau si printre tigani sifonari care ne turnau. M-a legat militia de zece ori. Trebuia de fiecare data sa le dau cate cevaâ¦"
Dupa revolutie, Rudi a avut ceva realizari. Si-a recuperat opt kilograme de aur si l-a tras de cravata pe scarile tribunalului din Cluj, unde se tot judeca pentru ceva metal galben in plus, pe un fost militian care, pe vremuri, il tinuse o zi in genunchi pana a spus unde avea ascuns un kilogram de aur. E suparat ca de la Banca Nationala i-au dat inapoi aurul sub forma de inele subtiri si lantisoare: "Unde ai mai vazut tigani sa umble cu d-aste subtiri? Noi aveam ditamai lanturi si ghiuluri de 20 de grame. Pe alea ni le-au luat, pe alea le vrem inapoi". Fiindca nu si-a recuperat tot metalul pretios, a vorbit cu mai multi avocati cunoscuti din Cluj si e gata sa inceapa o actiune impotriva statului roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. A mai convins si alti tigani in aceeasi situatie ca si el sa procedeze la fel: "Avem incredere in europenii aia de la Strasbourg. Daca aici nu ni se face dreptate, cu toate dovezile pe care le avem, merem acolo, unde o sa iasa bine."
 |
PALATELE. Turnuletele gemene ale lui Varga au 32 de camere |
ALTARUL PERSONAL. Dupa ce a terminat sa ne spuna care e tarasenia cu aurul, Rudi a vrut sa ne arate ce comori are prin casa. Lovit de damblaua obiectelor vechi, el a cumparat sau a facut rost de samovare, "lampi de pe vremea tarului rusilor", o sabie dacica, cinci viori vechi, un pian cu coada, la care nu stie sa cante, tot soiul de tingiri din secolul al XIX-lea. In afara de "arta" mai are televizoare in fiecare camera, unul cu o plasma cat toate zilele. Prevazator, in sauna si-a pus un Telecolor care si-a dat fireste obstescul sfarsit intr-un inecacios nor de fum. Pe pereti, intre pozele de la nunta, retusate, cum era la moda in anii â60 si cele cu copiii (Rudi are trei) stau mai multe icoane, tot vechi. Cand ne-a aratat icoanele, Rudi si-a marturisit dilema religioasa.
Ca si majoritatea "tiganilor romanesti" de dinainte de venirea comunistilor, el a fost initial greco-catolic. Trecut cu forta la ortodocsi in 1948, acum nu stie ce sa faca. Ar vrea sa se intoarca la greco-catolicism, dar in Gilau nu exista decat biserica ortodoxa. De asemenea, il tenteaza si oarece culte neoprotestante. Pana sa se decida ce sa faca si-a construit un altar personal la etajul uneia dintre vile, unde merge sa se roage cand are chef sau simte ca a mai facut ceva pacate : "Aiasta ii biserica me, aici ma rog io si ma reculeg zilnic, ca-s om credincios". Altarul e compus dintr-un fel de bancuta in fata careia se poate ingenunchea, pe care stau bibelouri si icoane noi de data asta, unele din plastic cu leduri in chip de aureole.
Dupa biserica, tinea mortis sa ne arate si cea de-a treia casa, de care e foarte mandru, ca are 12 camere, trei bai cu jacuzzi si "ii facuta numaâ cu plastic adus din America si Polonia, face al putin 300.000 de euroi". Cum ni se cam facuse, ploua si riscam sa ne impotmolim cu masina, am cunoscut "minunea" doar din auzite, ne-am scuzat si am pornit-o spre Cluj.
|
TIGANII SI UE
|
|
In comuna Gilau, din 8.000 de locuitori, aproximativ 15% sunt de etnie rroma. Cativa, destul de putini, au pamant agricol si cultiva porumb. In mod traditional, tiganii din Gilau se ocupau cu produs cosarci si maturoaie pe care le vindeau prin targuri. Dupa 1989, comertul asta nu a mai avut asa un mare succes. In plus, parte din cei care lucrau prin fabricile din Cluj a ramas somera. Solutia salvatoare a venit cand tiganii au aflat ca mai multe firme italienesti cu reprezentante in Cluj cumpara ciuperci culese din padure. Astfel, multi dintre minoritarii rromi din Gilau supravietuiesc vanzand italienilor bureti pentru 400.000 de lei kilogramul. Pe langa asta, se poate spune ca au intrat, prin ciupercile culese de ei, in UE.
|
|
JUDETUL IN CIFRE
| ||||
|
