Dambovita, intre Varful Omul si Campia Titu

La 24 de grade latitudine nordica, judetul Dambovita este asezat intre extreme de altitudine: maxima este atinsa de Varful Omul, cu 2.505 metri, si Campia Titu, aflata la 120-125 de metri. Cu peste jumatate de milion de locuitori, Dambovita intra in categoria judetelor medii, intins pe o suprafata ce depaseste cu putin peste 4.000 de kilometri patrati. Doua municipii, cinci orase si 81 de comune cu 361 de sate sunt integrate in marea familie administrativa a dambovitenilor.

TURNUL CHINDIEI. Simbol heraldic care a mentinut renumele de Florenta Valaha

Cercetarile arheologice de teren si sistematice au permis surprinderea unei locuiri intense in toate epocile si perioadele istorice, harta arheologica a judetului Dambovita oferind un argument peremptoriu in demonstrarea unei continuitati de vietuire. Poate unul dintre cele mai bune exemple este comuna Vacaresti, in satele careia au fost gasite urme din cele mai vechi timpuri.

TEZAUR. O importanta aparte o are asezarea de la Persinari (com. Vacaresti), unde, in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu val si sant de aparare, s-a descoperit un celebru tezaur de arme din aur si argint datat din epoca bronzului mijlociu (sec. XVI-XV i.e.n.) cu influente miceniene. In cadrul aparitiei si evolutiei societatii omenesti in spatiul carpato-danubiano-pontic, urmele asezarii si ale activitatii omului pe meleagurile judetului Dambovita atesta o vechime ce coboara in paleolitic, prima treapta a istoriei societatii omenesti. In paleoliticul superior (circa 35.000-10.000 i.e.n.), aria si numarul descoperirilor cresc (Potlogi, Morteni, Butimanu), iar neoliticul este atestat in judetul Dambovita inca din fazele sale timpurii (Bratestii de Sus), dar si in cele avansate (Corbii Mari, Croitori, Genagoesti, Moara din Groapa, Odobesti, Padureni s.a.), cercetarile atestand faptul ca este vorba de agricultori, cu locuinte de suprafata construite in faza mijlocie a culturii Gumelnita, cu podina de lut, pereti de lemn lipit cu pamant si prevazute cu vetre.

CIVILIZATIE. Epoca bronzului (2.000-1.200 i.e.n.) se regaseste in asezarile purtatorilor culturii Glina, situate pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa, Nucetel, Racovita etc., dezvelirea unor morminte in cutii de piatra la Runcu, Voinesti, Candesti, Mesteacan sugerand ca popularea regiunii subcarpatice a judetului era extinsa in aceasta perioada pana in zonele montane. Hallstatt-ul, prima epoca a fierului, defineste cultura materiala si spirituala a tracilor, marcata de obiectele de la Ocnita (doua centuri de bronz din sec. al XII-lea i.e.n.), definirea trasaturilor specifice civilizatiei geto-dacilor aparand in vestigiile din epoca La Tene descoperite la Valea Voievozilor (sec. VI-V i.e.n.).

Descoperirea elementelor civilizatiei geto-dacice umple, in mod fericit, harta arheologica a judetului Dambovita, venind sa confirme marea explozie de cultura in faza clasica a acesteia (sec. I i.e.n.-sec. I e.n.), cu prezenta mai ales la Adanca, Bucsani, Caprioru, Catunu, Frasinu, Gheboieni, Potlogi, Valea Voievozilor.

Judetul in cifre

Resedinta judetului este municipiul Targoviste. Populatia judetului - 552.271 locuitori. Suprafata judetului: 4.054 km2 Densitatea populatiei este de 136,2 loc/km2 Resursele subsolului: zacaminte de titei si gaze. Unitatile administrative componente ale judetului sunt: doua municipii, cinci orase si 81 comune cu 361 de sate.

ISTORIC

Incheierea procesului de etnogeneza marcheaza ultimele secole ale mileniului I. O data constituit, poporul roman a resimtit nevoia unor formatiuni politice proprii menite sa-i apere identitatea. Diploma cavalerilor ioaniti mentioneaza pentru prima jumatate a sec. al XIII-lea existenta "Tarii lui Seneslau", situata la rasarit de Olt si care cuprindea, cu siguranta, cea mai mare parte a judetului Dambovita. In momentul constituirii statului feudal Tara Romaneasca se remarca, atat documentar, cat si arheologic, o intensa locuire pe teritoriul judetului, iar cercetarile au scos in evidenta existenta unor asezari in mai toate zonele de relief (Cazaci, Bajesti, Pucioasa-Serbanesti, Cobia, Matasaru, Sperieteni si multe altele). Pentru istoria Evului Mediu, principalele evenimente economice, politice, militare si cultural-religioase se concentreaza pentru trei veacuri la Targoviste, devenita prin voia lui Mircea cel Batran resedinta domneasca si capitala a Tarii Romanesti.

POTENTIAL TURISTIC PE TOATA VALEA IALOMITEI

DISPUTA. Judetele Dambovita si Prahova si-au declarat razboi pentru limitele din Bucegi Intins de-a lungul a trei trepte de relief (campie, deal, munte) ce se succed de la sud la nord, judetul Dambovita ofera o diversitate peisagistica a florei si faunei de exceptie, pe fondul careia evolutia istorica si umana a creat unicate a caror prezenta creeaza un important potential turistic, inca insuficient exploatat. Frumusetea peisajului dambovitean prin climatul nuantat, izvoarele minerale cu potential terapeutic recunoscut, monumentele istorice si arhitectonice. Zona turistica poate incepe chiar din fosta capitala a Tarii Romanesti: zona turistica Targoviste si imprejurimi, cu monumente din secolele XV-XVII zona turistica Valea Dambovitei, bogata in vestigii istorice din comuna primitiva si perioada fauririi poporului roman zona din partea de sud a judetului, cu o serie de monumente istorice si de arhitectura de o valoare deosebita zona Potlogi-Racari cu Palatul Brancovenesc de la Potlogi, autentic si cel mai pretios monument de arhitectura civila brancoveneasca zona turistica Valea Ialomitei, la nord de Targoviste, care gazduieste statiunea balneoclimaterica Pucioasa, ale carei izvoare sunt cunoscute din vechime. In rezervatia Babele, pe langa cele mai specifice forme de modelare eoliana, cum sunt Babele si Sfinxul, se intalnesc si o serie de asociatii vegetale alpine, cele mai reprezentative fiind speciile de Dryas octopetala, Primula minima, Saxifraga oppositifolia, Viola alpina etc. Statiuni. Zona turistica Bucegi, de-a lungul vaii superioare a Ialomitei, cuprinde: vaile si circurile glaciare de la obarsia Ialomitei, Babele, Sfinxul, relieful carstic (Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Orzei, Valea Horoabelor); varfurile si culmile Omu, Graura, Doamnele, Obarsia, Batrana, Deleanu, Cocora, Laptici, Blana, platouri cu pajisti alpine, o parte din marea rezervatie naturala Bucegi, partile amenajate pentru sporturile de iarna, lacurile Bolboci, Scropoasa si Dobresti. Drumuri auto si poteci bine intretinute, marcate asigura un acces lesnicios si, in general, lipsit de primejdii pe timpul serii pentru oricare turist echipat corespunzator si care respecta regulile elementare ale excursiilor in munti.

ECONOMIA

Asezat la raspantia marilor drumuri comerciale, in localitatile judetului s-a desfasurat o viata economica prospera, remarcandu-se producerea de unelte, postavuri, incaltaminte, sticla si alte obiecte de manufactura. O data cu descoperirea si utilizarea, spre sfarsitul secolului trecut, a resurselor de petrol si de carbune, profilul judetului este dat in principal de agricultura si de exploatarea petrolului. Incep sa apara si unele ramuri ale industriei prelucratoare, cum sunt fabricarea cimentului si a becurilor la Fieni, a produselor textile la Pucioasa, fonderia de tunuri si primele fabrici de spirt si caramida in Targoviste, croitorii, mori de macinat si gatere pentru taiatul lemnului. Pozitia geografica a judetului, relieful sau etajat determina o mare diversitate a conditiilor si a resurselor naturale, fapt ce a creat premisele dezvoltarii unei economii cu profil industrial-agrar. Structura economica scoate in evidenta o zona industriala situata in partea centrala, in special in orase, cultura cerealelor si a plantelor de industrializare in partea de sud, iar pomicultura si silvicultura, in partea nordica.