x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dietele pentru performanta

0
15 Feb 2006 - 00:00
REPORTAJ PE SCHIURI
Pe Constantin Arghiropol Grigorescu, de peste 30 de ani antrenor de schi-biatlon, il leaga de acest sport mai mult decat pasiunea de o viata, unul dintre inaintasii sai fiind Teodor Rosetti-Solescu, initiatorul si primul presedinte al federatiei romane de specialitate. Este deci vorba si despre o filiatie sentimentala. Dar, asa cum pare sa o spuna cu toata fiinta, nu ar fi fost posibil ca - odata ajuns sa vada muntele, zapada, partia de schi - sa nu se fi indragostit de acest adevarat "rege" al sporturilor de iarna. Din 1959, sunt aproape cinci decenii de... dragoste. Iar din 1998 este secretar general al Federatiei Romane de Schi-Biatlon, care patroneaza cinci discipline olimpice: schi alpin, schi fond, sarituri cu schiurile, snowbord si biatlon.

DIETA Si PERFORMANTA. In incaperea austera, cu pereti albi - albul pur al zapezii - in care am pornit dialogul nostru cu doar doua zile inainte de plecarea la Torino, se simte deja freamatul, emotia dinaintea marii intreceri olimpice. Il intreb cum se ajunge la marea performanta. "E un efort urias" - mi se raspunde. Efort care, plusez, presupune si o alimentatie adecvata. "Intr-adevar. In afara de antrenamentul propriu-zis, sportivii alearga zilnic intre 20 si 45 de kilometri, iarna si vara. Ani in sir ne-am antrenat in conditii speciale de frig, la Novosibirsk, in nordul Siberiei, la Murmansk si Apatita, dincolo de Cercul Polar. Din 20 octombrie pana la 1 decembrie, consumul caloric era accentuat si de necesitatea de a face fata frigului extrem. Nu erau suficiente 5.000-6.000 de calorii. Exista azi si multe suplimente nutritionale, dar cel mai important este felul in care sportivii se hranesc. Trebuie respectata o anumita dieta, pentru ca organismul, fiind in efort continuu, nu accepta orice fel de combustibil."

Ce presupune dieta unui schior de performanta? "In Nord, mancam foarte mult peste. Alb si rosu. La noi, acasa, dieta este cea a alergatorilor: cu proteine multe din lapte, branzeturi si diferite mancaruri usoare, proteine din carne, in general carne slaba, iar grasimi in cantitati mici. Este totusi nevoie si de o sinteza a grasimilor, pentru ca pe ultima parte a efortului, cea mai puternica metabolizare este cea a grasimilor."

Cu ce ati asemui organismul unui schior? "Cu un laborator. Si este foarte important ca schiorul sa inteleaga primul acest lucru si sa fie atent cu ce ii da sa proceseze, cate glucide, proteine, grasimi, de ce timp si cum anume sa lucreze cu propriul organism in varful de forta. Cei care nu inteleg asta nu ajung sa faca sport de performanta."

BUCATARIA LA OLIMPIADA ALBA.Ce caracterizeaza azi bucataria la Jocurile Olimpice? Pentru cineva care a participat deja la cateva "olimpiade albe", primul raspuns pe care este tentat sa il dea este: diversitatea.

Participand la fiecare editie a JO de Iarna peste 6.000 de sportivi si tehnicieni (ca sa nu mai vorbim de zecile de mii de oameni care sunt efectivi prezenti la locul competitiei), reprezentand mai mult de 80 de natiuni, cu traditii culinare diverse, solutia gasita de organizatori a fost: bucataria internationala. "Fiecare delegatie isi compunea meniul sau national din oferta de mancaruri. Nu era greu sa gasesti cateva dintre felurile preferate. Sigur ca esti tentat sa gusti tot ceea ce vezi acolo, dar pentru un sportiv e foarte important sa stie ce i se potriveste, ce are voie... Sunt medici care le compun meniuri, diete. In perioada competitiilor, probleme au mai ales fetele - sunt invatate sa faca fata unui mediu dur, de antrenament, iar in perioadele de competitie au tendinta de a lua in greutate cateva kilograme.

Iar asta conteaza in concurs. Cantarul conteaza in toate sporturile. Ganditi-va cum este pentru biatloniste sa fuga 20 de kilometri cu patru kilograme in plus, ducand si arma de tir in spate!" Care dintre meniurile olimpice vi s-au parut mai apetisante? "Fara indoiala, cele de la Lillehammer. Erau foarte multe preparate din peste, iar eu sunt un impatimit al acestui aliment. Il gaseai preparat in zeci de feluri, prajit, marinat cu miere, cu sosuri ori in fel de fel de combinatii".

PERFORMANTE SI FRUSTRARI. Cea mai buna dintre romance la Jocurile Olimpice de Iarna, la probe individuale, a fost Eva Tofalvi, care, la Nagano, in 1998, a obtinut locul 11. Stafeta de fete a luat locul 10 la Albertville, in 1992. Dar cea mai buna performanta ramane cea din 1964, de la Innsbruck, a lui Gheorghe Vilmos, care a obtinut locul 5 si a adus echipei doua puncte olimpice (se puncteaza numai locurile 1-6). "Noi am simtit pe pielea noastra ca am fost neglijati, spune dl Constantin Arghiropol Grigorescu. Rezultatele, in aceste sporturi de iarna, sunt mai greu de obtinut daca nu ai conditii. Fatalmente, din 1964, cand au inceput sa se stabileasca ierarhii, la nivel national, s-a hotarat ca, din lipsa marilor performante, acestea sunt sporturi fara potential olimpic. S-a spus atunci ca sporturile de iarna sunt costisitoare si greu de sustinut. Au preferat sa sustina sportivii de la caiac-canoe, lupte, gimnastica, sporturi aducatoare de medalii. De aceea infrastructura noastra pentru sportul de performanta - partii, trambuline, poligoane - a ramas la nivelul anului 1940." Asta in vreme ce bulgarii, cu o populatie de numai 7 milioane de locuitori, au ajuns, in 1984, sa candideze pentru gazduirea JO din 1992. "Si au pierdut la doua voturi!"

Atletii si tehnicienii din sportul alb mai spera in evolutia acestui sport care, la nivelul plajei de selectie, a devenit, datorita lipsei de fonduri, un sport pentru copiii oamenilor cu dare de mana.

5 PREZENTE
Constantin Arghiropol Grigorescu, antrenor de schi-biatlon
Constantin Arghiropol Grigorescu a facut parte din delegatia Romanie la JO de Iarna in 1984, la Sarajevo, cand a participat ca antrenor-coordonator al echipei nationale de schi biatlon, calitate pe care a avut-o si la JO din 1992, de la Albertville, ca si in 1994, la Lillehammer. La editia de la Salt Lake City rolul sau a fost acela de conducator al delegatiei de schi si biatlon, iar in aceasta calitate insoteste chiar in aceste zile si lotul de la Torino.

SLALOM URIAS
Dan Cristea, un performer al schiului
Dan Cristea a participat la trei editii ale Jocurilor Olimpice de Iarna. La Grenoble, in 1968, cand avea doar 19 ani, la Sapporo (1972) si la Innsbruck (1976). La Sapporo a urcat in clasament pana pe locul 26 la proba de slalom urias. A fost o performanta deosebita pentru un schior venit dintr-o tara mica. In acea perioada exista obiceiul ca marile scoli de schi sa sustina schiorii din tarile mici. Asa se face ca timp de trei ani s-a antrenat alaturi de echipa Austriei.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   olimpice,   iarna,   performanţă

Serviciul de email marketing furnizat de