Europa, in criza - Romania si Bulgaria platesc oalele sparte

Dupa esecul inregistrat de Constitutia Europeana in Franta si Olanda, liderii europeni cred ca extinderea UE poate fi pusa in pericol.

HAZ DE NECAZ. Chirac si Schröder incearca sa gaseasca solutii pentru a salva Europa

Romania si Bulgaria nu ar trebui sa fie pedepsite pentru greselile facute de cancelarul german Gerhard Schröder si presedintele francez Jacques Chirac, este de parere Wolfgang Gerhardt, membru important al Partidului Democratii Liberi, care face parte din Opozitia germana.

PRIETEN. Gerhardt, care este creditat cu cele mai multe sanse de a prelua portofoliul Afacerilor Externe daca Schröder pierde alegerile in toamna, crede ca nu exista nici o legatura intre respingerea Constitutiei Europene in Franta si Olanda si procesul de extindere. Mai mult, elaborand pe motivele avute de olandezi si francezi pentru a respinge tratatul constitutional, germanul a apreciat ca societatile occidentale ar fi trebuit sa fie deja pregatite pentru a face fata fluxului de forta de munca ieftina venind dinspre Europa de Est o data cu liberalizarea pietei de munca.

FARA AMANARE. Intr-un interviu acordat revistei Der Spiegel, Wolfgang Gerhardt exclude posibilitatea amanarii integrarii Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana cu un an si cere Bru-xellesului sa recunoasca progresul facut de cele doua tari. Cu doar o zi inainte, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, anuntase ca Romania si Bulgaria vor primi din partea Comisiei Europene scrisori de avertizare cu privire la problemele aparute in implementarea reformelor.

CRITICI. Vocea lui Wolfgang Gerhardt se pierde insa in tumultul de glasuri care cer fie reconfigurarea UE, fie o extindere moderata de-acum incolo a organismului european, fie pun sub semnul intrebarii continuarea procesului de ratificare a Constitutiei. Liderii europeni au organizat intalniri de urgenta, mai ales ca dublul esec al Constitutiei a dat nastere la comentarii care sustin ca procesul de ratificare ar trebui sa fie stopat. Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez, care detine presedintia rotativa a Uniunii si despre care se spune ca ar fi fost gata sa planga cand a auzit rezultatul referendumului din Olanda, l-a convocat pe cancelarul Gerhard Schröder pentru o discutie de urgenta. Mai mult, Parisul a anuntat o intalnire iminenta in cursul zilei de vineri, intre Jacques Chirac si Schröder, pentru a discuta criza si a evalua posibilitatile de redresare a situatiei. Schröder incearca sa para calm, declarand ca "ratificarea trebuie sa continue si orice forma de reactie exagerata este gresita in acest moment".

PAUZA. Cu toate acestea, liderii de la Bruxelles nu sunt foarte convinsi ca o continuare a procesului de ratificare este binevenita. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca este "intr-o perioada de reflectie", iar colaboratorii sai si-au exprimat aprobarea fata de Marea Britanie, care doreste sa amane referendumul. "O pauza este realistica si trebuie sa recunoastem realitatile", a spus un oficial al comisiei. Blair, care este in vacanta, a purtat discutii de urgenta cu omologul sau olandez, insa acesta a declarat foarte clar ca este imposibil sa treaca votul olandezilor cu vederea, desi, potrivit Constitutiei tarii, referendumul popular este pur consultativ, iar Parlamentul poate ratifica tratatul fara a tine cont de vointa poporului.

REFUZ. In schimb, in Italia, Parlamentul a ratificat Constitutia in luna aprilie, insa dupa esecul din Franta si Olanda s-au gasit voci, chiar intr-unul dintre partidele de dreapta care fac parte din coalitia aflata la guvernare, care sa ceara organizarea unui referendum pe tema tratatului. Premierul italian Silvio Berlusconi nu a dorit insa sa aleaga aceasta cale. El este de parere ca, in urma dublei respingeri a Constitutiei, Uniunea Europeana trebuie sa isi regandeasca modul de functionare, sa reduca birocratia si sa dezvolte economia. UE trebuie sa rezolve problema generata de faptul ca are "prea multe legi, prea multe regulamente si prea multa birocratie".

Este insa cert ca dezbaterile pe tema Constitutiei si votul negativ din Franta si Olanda au dus la accentuarea tendintelor "eurosceptice" in Italia. Numarul celor care sustin Constitutia Europeana a ajuns, in prezent, la 49%, potrivit unui recent sondaj realizat de cotidianul de dreapta Il Giornale, care reaminteste ca, in 2004, 73% dintre italieni sustineau tratatul constitutional.

AMERICANII

Secretarul american de stat, Condoleezza Rice, a cerut, joi, europenilor sa nu amane prea mult referendumurile privind Constitutia Europeana si sa nu devina reticenti in ceea ce priveste extinderea Europei. Potrivit unui articol al cotidianului International Herald Tribune, Administratia americana se teme ca situatia de criza aparuta dupa respingerea Constitutiei ar putea incetini aderarea la UE a unor aliati ai SUA precum Romania si Bulgaria sau, mai tarziu, a Turciei. In acest sens, Rice s-a intalnit cu trei responsabili europeni, inaltul reprezentant pentru Politica Externa, Javier Solana, comisarul european pentru Afaceri Externe, Benita Ferrero-Waldner, si ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care au dat asigurari ca procesul de extindere va continua.

MODERATIE

Ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, a declarat ca participantii la summit-ul european din luna iunie vor trebui sa reflecteze cu privire la extinderea intr-un ritm mai moderat a Uniunii Europene. "Rezultatul acestor referendumuri va afecta in mod clar procesul de extindere a Uniunii", a subliniat Moratinos, care a apreciat ca nu exista "alternativa" la viitoarea extindere a UE, mai ales in cazul unor state din spatiul fostei Iugoslavii, cum ar fi Croatia. "In cazul in care nu vom avea o Constitutie, Tratatul de la Nisa va continua sa se aplice, iar acest lucru va afecta eficienta Uniunii", a avertizat Moratinos, insistand asupra nevoii de a duce la bun sfarsit procesul de ratificare. Spania este prima si, deocamdata, singura tara care a ratificat documentul european printr-un referendum, la 20 februarie.