x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Garantii personale - fidejusiunea (cautiunea)

Garantii personale - fidejusiunea (cautiunea)

15 Apr 2005   •   00:00

Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa.



  • de avocat Eduard Fagaraseanu "Stefanica, Dutu&Asociatii"
  • SFATURI JURIDICE

  • Fidejusiunea poate fi de trei feluri:
  • conventionala, cand insasi partile, debitor si creditor, cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant;
  • legala, cand printr-o dispozitie a legii debitorul este obligat sa aduca un fidejusor pentru garantarea obligatiilor ce-i revin;
  • judecatoreasca, cand, intr-o cauza litigioasa, instanta judecatoreasca este aceea care dispune aducerea unui fidejusor, care sa garanteze executarea obligatiei unei persoane.

    Chiar daca, in situatia fidejusiunii legale sau judecatoresti, legea sau instanta judecatoreasca impune numai aducerea unui fidejusor, fidejusiunea nu ia nastere decat prin conventia incheiata intre fidejusor si creditor, prin care primul isi asuma fata de cel de-al doilea obligatia de garantie.

    Pe langa conditiile generale privind capacitatea de a contracta, fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de solvabilitate si de domiciliu. Potrivit Codului Civil, fidejusorul trebuie sa fie o persoana capabila de a contracta, sa fie solvabila si sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie executata obligatia.

    RAPORTURILE DINTRE CREDITOR SI FIDEJUSOR. Aceasta categorie de raporturi este guvernata de principiul potrivit caruia, in caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor, pentru executarea creantei, fara ca aceasta urmarire sa fie conditionata de o prealabila urmarire a debitorului principal.

    Pe de alta parte, obligatia fidejusorului este o obligatie accesorie, subsidiara, astfel incat acesta poate sa invoce unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor, respectiv:
  • beneficiul de discutiune, o facultate pe care legea o confera fidejusorului, de a cere creditorului, care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa, sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea, daca nu va fi indestulat, sa-l urmareasca pe el.
  • beneficiul de diviziune, care constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului, in ipoteza in care exista mai multi fidejusori, care garanteaza fata de unul si acelasi creditor, pentru una si aceeasi datorie.

    Principiul prevazut de lege in aceasta situatie este acela ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru intreaga datorie. Acest principiu, care permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru intreaga datorie, poate fi insa inlaturat daca fidejusorul cere ca urmarirea sa se divida pe ceilalti fidejusori.

    RAPORTURILE DINTRE FIDEJUSOR SI DEBITOR. Daca fidejusorul a platit datoria, el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului.

    In principiu, fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor; el va putea pretinde dobanzi la sumele platite din ziua in care a notificat debitorului ca a facut plata, precum si daune-interese.

    RAPORTURILE DINTRE FIDEJUSORI. Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor, fidejusorul care a platit se poate intoarce, printr-o actiune de regres divizibila, impotriva celorlati fidejusori, insa numai in anumite cazuri expres prevazute de lege, cum ar fi, de exemplu: cand fidejusorul platitor a fost urmarit in judecata pentru a plati; cand debitorul este in stare de insolvabilitate; cand debitorul se indatorase sa-l elibereze de obligatia de garantie intr-un anumit termen, care a expirat; cand datoria principala ajunsese la scadenta etc.

    STINGEREA FIDEJUSIUNII
    Fidejusiunea se poate stinge in mod indirect, ca urmare a stingerii obligatiei principale, sau pe cale directa, independent de soarta obligatiei principale, fiindu-i aplicabile modurile generale de stingere a obligatiilor. Exista si un mod de stingere specific fidejusiunii, independent de soarta obligatiei principale si anume ipoteza in care, din culpa creditorului, fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul.

    CHEMAREA LA MOSTENIRE A RUDELOR

    Pop Valer, com. Boiu Mare, jud. Maramures: "Am un unchi a carui sotie a decedat acum cinci ani. El are 75 de ani, copii nu a avut, ca rude mai apropiate o are pe mama mea care ii este sora si eu nepot. Mai are un cumnat din partea sotiei sale. As vrea sa stiu cui i-ar reveni averea, inclusiv casa si sura, dupa moartea sa? Cine ar avea dreptul la mostenire dupa lege: mama, eu sau cumnatul respectiv? De asemenea va rog sa-mi spuneti daca in tara mai exista o comuna sau un sat care sa poarte numele Boiu Mare, in ce judet se afla?"

    RASPUNS: Daca nu exista un testament, transmiterea mostenirii are loc in temeiul legii la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege. In cazul mostenirii legale trebuie respectate trei principii:
  • 1 - Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legalui. Printr-o clasa de mostenitori se intelege o categorie de rude care, ca atare, adica in mod colectiv, exclude o alta categorie sau este exclusa de ea. In speta, rudele defunctului (unchiului) sunt urmatoarele: sora defunctului si un nepot, precum si un cumnat din partea sotiei. Sora defunctului si nepotul fac parte din clasa a II-a de mostenitori legali si in lipsa rudelor din clasa I (clasa descendentilor in linie directa), la mostenirea defunctului (unchiului) vor veni in primul rand sora acestuia si nepotul (clasa a II). Cumnatul respectiv (fratele sotiei) are dreptul la succesiunea sotiei defunctului si nu a defunctului.
  • 2 - Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa. Potrivit acestui principiu, inauntrul aceleasi clase rudele mai apropiate in grad inlatura de la mostenire rudele mai departate in grad. Asadar, sora defunctului inlatura de la mostenire pe nepot.
  • 3 - Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad chemate la mostenire. Potrivit acestui principiu, daca rudele din aceeasi clasa, chemate la mostenire, sunt de acelasi grad, ele impart mostenirea in mod egal. In speta, fiind vorba de doua rude ale defunctului din aceeasi clasa (sora si nepot - clasa aII-a) si potrivit celui de-al doilea principiu in care sora defunctului inlatura de la mostenire pe nepot, nu isi mai gaseste aplicare cel de-al treilea principiu.
  • IMPARTIREA LA PARTAJ

    Ungureanu Stefan, Constanta. "Am fost implicat intr-un proces de divort la care nu am participat pentru ca ma aflam in spital. S-a stabilit sa platesc 48% din pensie pentru intretinerea copiilor. Potrivit Codului familiei, este legal sau nu. Mai am o intrebare privind partajul: cand am cumparat apartamentul, fosta sotie nu avea nici un venit, iar eu l-am platit. Cum se imparte acest apartament?"

    RASPUNS: In situatia in care cititorul era nemultumit de hotararea pronuntata de instanta care a judecat recursul, acesta avea la dispozitie caile de atac respectiv apelul si recursul, termenul de exercitare a acestor cai de atac fiind de 30 de zile de la comunicarea hotararii. Cu privire la cea de-a doua intrebare, facem urmatoarele observatii: apartamenul a fost cumparat in timpul casatoriei celor doi soti. Ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare din soti, apartamentul este bun comun de la data dobandirii lui. La desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca.
  • ×