x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Hai Aderare! - Devenim romani cu buletin de Europa

Hai Aderare! - Devenim romani cu buletin de Europa

de Irina Cristea    |    29 Dec 2006   •   00:00
Hai Aderare!  -  Devenim romani cu buletin de Europa

e la 1 ianuarie 2007, deciziile privind Romania si viata de zi cu zi a romanilor se vor imparti intre Bucuresti si Bruxelles. La fel ca ceilalti membri ai clubului european, caruia i se vor alatura din acea data, romanii vor avea reprezentanti cu drepturi depline atat in capitala nationala, cat si in cea comunitara, iar granitele tarii vor fi "absorbite" de cele ale Uniunii.

Romania are de ce sarbatori: a prins ultimul tren spre familia europeana. De la 1 ianuarie 2007, deciziile privind Romania si viata de zi cu zi a romanilor se vor imparti intre Bucuresti si Bruxelles. La fel ca ceilalti membri ai clubului european, caruia i se vor alatura din acea data, romanii vor avea reprezentanti cu drepturi depline atat in capitala nationala, cat si in cea comunitara, iar granitele tarii vor fi "absorbite" de cele ale Uniunii. De la 1 ianuarie, romanii capata "buletin de Europa".

Parlament la Bucuresti, Parlament la Bruxelles si Strasbourg. Executiv la Bucuresti, Executiv la Strasbourg. Curte de Conturi la Bucuresti, Curte de Conturi la Luxemburg. De la 1 ianuarie 2007, puterea de la Bucuresti va fi dublata de cea europeana, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Orice decizie luata la nivel comunitar va afecta si Romania, la fel cum majoritatea deciziilor luate la Bucuresti trebuie sa tina cont si de partenerii din uniune. Aliante, interese, sustinere reciproca, dar si bete in roate, cam acestia sunt termenii si noile reguli ale clubului din care Romania, dar si Bulgaria devin membri cu drepturi depline.

Acasa, porcul se va putea sacrifica la fel ca in batrani, doar ca ceva mai "bland", via din batatura va putea fi cultivata dupa bunul plac al gospodarului, insa doar pentru consum propriu, iar cazanul cu tuica va putea bolborosi ca si in anii trecuti in casele romanilor, cu acelasi amendament - fara drept de comercializare.

VALUL E COMPLET. Aderarea celor doua state incheie al cincilea val de extindere, cel mai mare din istoria Uniunii. Acesta a inceput la 1 mai 2004, cand Uniunii i s-au alaturat, pe langa Malta si Cipru, opt state ex-comuniste, dintre care trei au facut direct parte din fosta Uniune Sovietica. Pentru ca reformele de la Bucuresti si Sofia nu au tinut pasul, cele din Romania si Bulgaria au fost decuplate de cei 10, cu promisiunea ca vor fi considerate drept parte a aceleiasi extinderi si ca li se pastreaza doua locuri "calde" in UE in 2007, daca reformele sunt suficient de convingatoare.

Cu negocierile incheiate in 2004, ambelor state li s-a confirmat data tinta, 1 ianuarie 2007 si, dupa multe rapoarte si monitorizari, au primit, fara echivoc, confirmarea definitiva a alaturarii la grupul celor 25.

SAMPANIE SI SCEPTICISM. Momentul propriu-zis al aderarii este intampinat insa diferit de nou-veniti si de tarile aflate deja in Uniune. Romania si Bulgaria spera ca vor avea parte de avantaje economice, eventual cat mai grabnice. Desi nu se pot lauda decat cu o treime din venitul mediu din UE, cele doua tari mizeaza pe o crestere economica rapida, care sa atraga investitori straini. In schimb, partenerii europeni nu pot decat sa spere ca temerile lor legate de criminalitate, problemele din sistemul de justitie si de "valurile" de imigranti se vor dovedi nefondate.
DE VOIE, DE NEVOIE. Proiectul Constitutiei europene trebuie "resuscitat" pentru ca Uniunea sa poata functiona in formula extinsa.

In plina transformare


Institutiile care asigura functionarea Uniunii Europene vor suferi modificari dupa ce Romania si Bulgaria vor deveni membri cu drepturi depline. Celor 732 de membri ai Parlamentului European li se vor adauga 35 de europarlamentari romani si 18 bulgari, ceea ce va duce la un total de 785 de legiuitori. Pana la sfarsitul anului viitor, cele doua tari au obligatia de a organiza alegeri pentru fotoliile de la Bruxelles si Strasbourg. Alte alegeri vor avea loc in 2009, in intreaga Uniune.

"Echipei" europene i se mai alatura, de data aceasta fara a fi nevoie de alegeri, cate un comisar din partea fiecarui nou-venit. Astfel, Leonard Orban va prelua, din ianuarie 2007, portofoliul multilingvismului in cadrul Comisiei Europene, iar Meglena Kuneva se va ocupa de protectia consumatorului. Atat trimisul Bucurestiului, cat si cel al Sofiei au fost deja aprobati de Parlamentul European.

Aderarea Romaniei si a Bulgariei va "strica" si socotelile din Consiliul European. Va fi necesara refacerea calculelor pentru stabilirea majoritatii calificate, in functie de care se adopta majoritatea deciziilor la nivel comunitar. In prezent, pentru intrunirea majoritatii calificate, sunt necesare 232 din totalul de 321 de voturi ale celor 25 de membri. Dupa intrarea Romaniei si Bulgariei, deciziile vor putea fi adoptate cu 255 de voturi dintr-un total de 345. Romania va primi 14 voturi (cam cat Olanda), iar Bulgaria, 10 voturi, (cam cat Suedia).

Cresterea numarului membrilor UE readuce pe tapet si discutiile cu privire la necesitatea de a reforma institutiile care asigura functionarea Uniunii. Pentru a adapta aceste institutii la dificultatile ridicate de 27 de state membre, este nevoie de adoptarea Constitutiei sau a altui act similar care sa inlocuiasca tratatele pe baza carora UE functioneaza in prezent.

Parlamentul
Politicienii romani vor avea, dupa aderare, doua sanse de a-si croi traseul spre putere: in tara sau in Europa. In afara de Parlamentul Romaniei, au posibilitatea de a se inscrie in cursele electorale pentru fotoliul de parlamentar european. Pentru ca o parte din legislatia formulata de Comisia Europeana trebuie sa treaca prin Parlamentul European, unde este disecata, dezbatuta si votata la fel ca in orice parlament national. Probleme importante pentru Romania, de la politica energetica la legislatia pentru mediu, se regasec aici. Orice decizie sau legislatie adoptata in aceste doua orase europene va fi la fel de valabila pentru Romania ca si pentru celelalte state membre si va contine, practic, si vocea celor 35 de parlamentari la care tara are dreptul in perioada 2007-2009.

Guvernul european
Executivul de la Bucuresti va lua decizii si va formula proiecte legislative ca si inainte de momentul aderarii, numai ca de la 1 ianuarie 2007 atentia romanilor dornici de noutati despre cum va arata viata lor trebuie sa se indrepte in egala masura spre Bruxelles. Pana de curand, Comisia Europeana in care fiecare stat are un reprezentant si deciziile sale erau de interes pentru romani doar cand redactau rapoarte periodice in care evaluau pregatirile pentru aderare ale tarii. Incepand din ianuarie 2007, Comisia devine un al doilea guvern al Romaniei. Cel putin 90% dintre deciziile luate la Bruxelles vor afecta romanii.

Insemnele
Drapelului tricolor arborat in dreptul tuturor institutiilor statului i se va alatura, oficial si cu pompa, steagul albastru cu stele aurii al UE. O ceremonie de arborare va avea loc chiar peste doua zile, la Palatul Victoria. Simultan, drapelul UE va fi ridicat si in capitalele de judet din tara, pentru a marca dobandirea de catre Romania a statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii. Drapelul albastru cu galben face parte dintr-un set de insemne care fac Uniunea Europeana sa semene cu un stat. Nu trebuie uitat imnul Uniunii, "Oda Bucuriei", intonat la deschiderile lucrarilor institutiilor europene si, adesea, chiar la diverse festivitati nationale din statele membre. Mult mai entuziaste in a face apel la aceste insemne sunt statele care s-au alaturat Uniunii la 1 mai 2004.

Constitutia
O alta asemanare dintre un stat de drept si Uniunea Europeana ar putea fi functionarea dupa un set de legi bine stabilite. Uniunea Europeana se bazeaza, in prezent, pe un set de tratate incheiate in ani diferiti, dar care nu au fost concepute pentru o "familie" cu 27 de membri. Pentru ca procesele decizionale si functionarea institutiilor sa nu intre in colaps, s-a gasit solutia inglobarii tratatelor intr-un proiect de Constitutie care sa le adapteze necesitatilor unei Europe extinse. Uniunea nu beneficiaza, in prezent, de acest document unic, pentru ca acesta a fost respins de doua state membre, Franta si Olanda, in conditiile in care o initiativa de o asemenea anvergura cerea acordul unanim al celor 25. Proiectul a fost pus la pastrare in speranta reactivarii in cel mai scurt timp.

Presedintia
In Romania, presedintele este ales pentru un mandat de cinci ani. In Uniunea Europeana, presedintele se schimba o data la sase luni. "Presedintele" este insa o notiune complet diferita, referindu-se la un stat membru care stabileste agenda Uniunii pe durata mandatului sau, este gazda reuniunilor la nivel ministerial sau chiar la nivel inalt si se straduieste sa medieze disputele inerente dintre statele membre, pe diverse dosare. "Presedintele" prin rotatie al Uniunii, adica al Consiliului European (cel mai inalt for european, compus din sefii de stat si guvern) este, de regula, premierul tarii venite la rand. Pana la sfarsitul acestui an, presedintia ii apartine Finlandei. De la 1 ianuarie 2007, stafeta este preluata de Germania, cel mai important membru contributor la bugetul Uniunii.

Moneda
Aderarea la Uniunea Europeana nu presupune si introducerea pe piata romana a monedei unice europene. Intrat in circulatie la 1 ianuarie 2002, euro a fost adoptat, pana in prezent, de 12 dintre cele 25 de state integrate pana in 2004 inclusiv. Romania va avea de parcurs o cale destul de lunga. Potrivit unor estimari, vom adera la zona euro nu mai devreme de 2014. Expertii considera ca Romania va trebui mai intai sa reglementeze, intre altele, nivelul de crestere economica, stabilitatea pietei financiare, rata inflatiei, deficitele de buget. Moneda unica inseamna stabilitate monetara, scaderea preturilor datorita cresterii transparentei costurilor si a concurentei, reducerea inflatiei, eliminarea costurilor legate de schimbul valutar. Si asta doar pentru a enumera cateva beneficii ale euro. (Anca Aldea)
Uniunea in date si cifre

STATE MEMBRE: Austria, Belgia, Cehia, partea greaca a Ciprului, Danemarca, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria, si, dupa 1 ianuarie, si Bulgaria si Romania.

SUPRAFATA: Uniunea Europeana cu 27 de membri va avea 4,2 milioane de kilometri patrati; in prezent, cele 25 de tari membre au o suprafata comuna de 3,9 milioane de kilometri patrati.

POPULATIE: aproape 487 de milioane de locuitori dupa 1 ianuarie, fata de 457 de milioane de locuitori in prezent si 380 de milioane de locuitori inainte de extinderea din 2004. Germania este tara europeana cu cea mai mare populatie (peste 82 de milioane de locuitori), iar Malta are cea mai redusa populatie (400.000 de locuitori).

LIMBI OFICIALE: in UE vor exista 23 de limbi oficiale incepand de la 1 ianuarie, romana, bulgara si irlandeza adaugandu-se celor 20 deja recunoscute. Germana este limba materna cu cei mai multi vorbitori, urmata de franceza si engleza. Insa 55% dintre documentele Comisiei Europene sunt redactate in engleza, fata de 44% in franceza si 1% in germana.

CAPITALA: Bruxelles, sediul Comisiei Europene si al Consiliului de Ministri si gazda a multor summit-uri europene este, de facto, capitala UE. Parlamentul European are doua sedii - la Strasbourg, unde isi desfasoara activitatea o saptamana pe luna, si la Bruxelles. In Luxemburg se afla Curtea Europeana de Justitie si secretariatul Parlamentului.

RELIGIE: Majoritar crestina (catolica, protestanta, ortodoxa), cu importante minoritati musulmane, in special in Franta si Germania. (Sursa: Mediafax)
×