x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul La Karlsbad, ieri...

La Karlsbad, ieri...

29 Mar 2006   •   00:00

Istoria Karlsbadului incepe relativ tarziu (in comparatie cu cea a Bailor Herculane), si anume cu secolul al XIV-lea. Imparatul Carol al IV-lea (1316-1378), unul dintre monarhii marcanti ai Evului Mediu, este cel care a dat nume locului. Celebra statiune este cunoscuta inca de prin secolul al XII-lea, dar cea mai veche mentiune istorica, o scrisoare de investitura, dateaza din anul 1327.

BUCATARIA DE ALTADATA
Istoria Karlsbadului incepe relativ tarziu (in comparatie cu cea a Bailor Herculane), si anume cu secolul al XIV-lea. Imparatul Carol al IV-lea (1316-1378), unul dintre monarhii marcanti ai Evului Mediu, este cel care a dat nume locului. Celebra statiune este cunoscuta inca de prin secolul al XII-lea, dar cea mai veche mentiune istorica, o scrisoare de investitura, dateaza din anul 1327.

PERSONALITATI. Faima statiunii balneare Karlsbad o putem aprecia si dupa numele capetelor incoronate ale Europei, ale nobililor si ale altor "personalitati accentuate" care s-au tratat aici: Filipina Welsler cu sotul ei, arhiducele Ferdinand de Tirol (1571 si 1575), Wallenstein (1630), August, elector de Saxa si Rege al Poloniei (1691), Petru cel Mare (1711 si 1712 n.n. - se refacea, moral si fizic, dupa infrangerea de la Stanilesti-Prut, suferita din partea turcilor!), imparateasa Elisabeta a Austriei, sotia lui Carol al VI-lea, cu fiica ei Maria Teresa, Regii Prusiei - Frederic I si Frederic Guilom I (1732), filozoful Leibnitz, fondatorul Academiei de Stiinte din Berlin (1712 n.n. - la propunerea sa Dimitrie Cantemir a fost ales membru al acestei Academii), Gellert si Laudon (1763) etc.

In iunie 1911, la Karlsbad, I.L. Caragiale alaturi de prietenii sai: George Cosbuc, doamna Vaida, dl Ciuta si dl deputat Vaida

ALTADATA. Dupa anul 1850, boierimea si burghezimea romaneasca au luat drumul Bailor din Europa, Karlsbadul fiind principala destinatie. Sejurul era de cel putin o luna. Iata de ce, spre o buna informare a clientelei vorbitoare de limba romana, s-au tiparit de "Editura Comunei Karlsbad" ghiduri, in romaneste, adevarate enciclopedii. Dintr-un indrumator "Karlsbad - Isvoarele si produsul surselor sale - compus din insarcinarea Consiliului comunal de Dr. Ludwig Sipöcz, conducatorul minelor comunale de sare Sprudel si chimistul comunei - editiunea II - 1895", posibilul client afla: "Prima lista de vizitatori scrisa (ce se mai gaseste si astazi) dateaza din anul 1756 si coprinde 134 de familii; cea dintaiu lista de cura tiparita apare 40 de ani mai tarziu si coprinde pentru sezonul 1795 un numar de 638 de vizitatori; durata calatoriilor cu trenul, la Karlsbad, este de 36 ore de la Bucuresti prin Varciorova si 46 prin Predeal, 30 de la Craiova, 50 de la Galati prin Predeal, 43 de la Iasi prin Itcani etc. Vagoane directe circula intre toate orasele mari si Karlsbad; orice strain care sta in Karlsbad mai mult de 8 zile, trebuie sa plateasca taxa de cura, indiferent daca face sau nu cura de apa minerala" s.a.

"Nu putem vorbi de indicatiile curei de Karlsbad fara a-i expune pe larg si contraindicatiile. Cura de Karlsbad are un renume atat de mare, incat adesea ne vin si bolnavi cu totul improprii pentru cura minerala de aici" - dr. Graur medic balneolog la Karlsbad

DE-ALE GURII
La Karlsbad, micul dejun se lua, de obicei, intr-una din numeroasele cafenele aflate prin padurile si gradinile din afara orasului. Din ce se compunea: o bautura calda - la alegere, paine, unt, miere sau marmelada, oua si mezeluri. Regulamentul curei cerea ca micul dejun sa fie luat numai dupa cura de baut apa minerala si plimbarea de o ora-doua. La masa de pranz: supa (polevka) de ceapa, de usturoi sau supa-gulas, apoi aperitivul, un fel principal (carne de porc prajita, chiftele de carne umplute, rulada Karlovy Vary), insotit obligatoriu de knedlic, un preparat traditional ceh.

RETETE DE ODINIOARA

SUPA DE BERE

  • INGREDIENTE: doua pahare cu bere, doua pahare cu supa de vaca, un pahar cu smantana, patru galbenusuri de ou, o lingura cu unt, paine dupa gust.
  • PREPARARE: Berea se amesteca cu supa de carne de vita si impreuna se pun intr-o cratita la foc. Intre timp, smantana se amesteca cu galbenusurile si untul pana se omogenizeaza. Apoi se adauga la supa, amestecand continuu. Se mai lasa sa dea in cateva clocote. Se serveste, de obicei, cu paine neagra prajita. (reteta dintr-un manuscis, datat de la mijlocul sec. al XVII-lea)

    CARNE À LA BOHEMIA

  • INGREDIENTE: 500 g carne de berbec, sapte cartofi, doua-trei cepe sau doua-trei fire de ceapa verde, o lingura cu untura, sare, piper rosu macinat.
  • PREPARARE: Carnea se spala si se taie in cuburi mai mari. Ceapa se curata si se taie rondele. Intr-o cratita se pune untura, apoi se adauga carnea si ceapa si se calesc putin. Se sareaza si se pipereaza, dupa care se mai pune apa cat sa acopere carnea si se lasa la inabusit. Cartofii se curata, se spala si se taie, de asemenea, cuburi. Apoi se adauga la carne, daca este nevoie, intre timp se mai pune si apa fiarta. Se lasa pana se fierb si cartofii.

    CARNE IN SOS DE BERE

  • INGREDIENTE: 700 g carne de porc, 3-4 cepe, 100 g untura, o lingurita de chimen, doua pahare cu bere neagra, doua felii de paine neagra, sare, piper negru si piper rosu, 8 cartofi, 100 g unt.
  • PREPARARE: Carnea de porc se spala, se taie bucatele subtiri si se presara piper rosu. Cepele se curata, se taie rondele si se calesc in untura, intr-o cratita. Apoi se adauga carnea si se mai lasa un sfert de ora, dupa care se pune chimenul si un pahar cu bere neagra. Se acopera cu un capac si se lasa la inabusit, la foc mic, timp de 35-40 de minute. Intre timp, daca e nevoie, se mai adauga si celalalt pahar cu bere si feliile de paine neagra, date prin razatoarea mare. Se mai lasa inca un sfert de ora, se condimenteaza dupa gust si se serveste impreuna cu cartofi copti sau cartofi natur.
  • ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul carne karlsbad