x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Mediterana, in farfuria ta

0
28 Mar 2006 - 00:00

Locuitorii tarmurilor Marii Mediterane sunt binecuvan-tati cu viata lunga, ferita de boli cardiovasculare si can-cer. Secretul longevitatii acestor oameni este alimen-tatia traditionala – faimoasa dieta mediteraneana.

Locuitorii tarmurilor Marii Mediterane sunt binecuvantati cu viata lunga, ferita de boli cardiovasculare si cancer. Secretul longevitatii acestor oameni este alimentatia traditionala – faimoasa dieta mediteraneana. Desi este mai mult un stil de viata decat o dieta in adevaratul sens al cuvantului, acest complex de obiceiuri alimentare previne ingrasarea, obezitatea fiind o raritate in randul populatiei din bazinul mediteranean.

ALIMENTE-MINUNE


Dr. Nicoleta Mihaela Mindrescu, medic primar diabet, nutritie si boli metabolice la Institutul "N. Paulescu", spune ca principala caracteristica a regimului mediteranean este consumul crescut de fructe si legume: pana la 6-8 portii de vegetale pe zi. In plus, mediteraneenii utilizeaza din belsug ierburile aromatice proaspete, usturoiul, lamaia si sucul de lamaie. Paradoxal, ei consuma frecvent cartofi, dar modalitatile de pregatire fiind mai ales coacerea sau fierberea in coaja, acestor legume li se pastreaza continutul bogat in vitamina C. Din dieta nu lipsesc insa rosiile, ardeii, vinetele, dovleceii, fasolea uscata, precum si nucile, citricele, fructele colorate: caise, piersici, cirese, capsuni etc.

Ingredientul-minune al dietei mediteraneene este uleiul de masline, folosit in permanenta atat pentru gatit, cat si pentru asezonat. Datorita uleiului de masline, bazinul mediteranean este denumit "Olive land".

O alta caracteristica a regimului mediteranean este consumul moderat-crescut de paine si cereale integrale, in special nerafinate. Pestele si fructele de mare sunt incluse in dieta de 2-3 ori pe saptamana. Tot ca sursa de proteine de calitate este preferat puiul, mai putin carnea rosie (mielul). Din cauza particularitatilor geografice, in bazinul mediteranean se inregistreaza un consum redus de produse din lapte de vaca. Se consuma totusi frecvent iaurt si branza de capra sau oaie. Specific regimului mediteranean este consumul moderat de vin rosu sau roze in timpul mesei. Cantitatea recomandata este de doua pahare pe zi pentru barbati si un pahar zilnic pentru femei.

SECRETUL DIETEI


Numeroase studii confirma beneficiile stilului de viata mediteranean: creste longevitatea, scade mortalitatea generala, reduce incidenta bolilor cardiovasculare si a cancerului, iar mai nou s-a descoperit ca intarzie aparitia bolilor degenerative, in special Alzheimer. Care este secretul dietei mediteraneene? Dr. Nicoleta Mihaela Mindrescu explica: "In primul rand, uleiul de masline, care inlocuieste untul, margarina, uleiul de floarea-soarelui din alte diete, este o sursa importanta de antioxidanti (in special vitamina E), care previn imbatranirea precoce. Apoi fructele si legumele – principalele surse de vitamine si minerale – ofera o protectie excelenta impotriva cancerului, bolilor cardiovasculare. Pestele si fructele de mare – bogate in acizi grasi omega 3 – au efecte antiinflamatoare si vasodilatatoare. Acestea se materializeaza in urmatoarele beneficii: dezvoltarea normala a creierului, prevenirea hipertensiunii arteriale si a artritei. Dieta mediteraneana este sanatoasa si din punct de vedere al prepararii alimentelor, care sunt fripte, fierte, coapte, mentinandu-se astfel calitatile nutritive. Si, nu in ultimul rand, vinul rosu avand in compozitie un nivel crescut de polifenoli (antioxidanti) contribuie la prelungirea vietii. Asadar, secretul regimului mediteranean reprezinta combinatia dintre toti acesti nutrienti si mentinerea unei vieti active pana la varste inaintate, la care se adauga evident si factorii climatici si geografici".

STUDIU. Regimul mediteranean a devenit cunoscut o data cu cercetarile nutritionistului american Ancel Keys. In 1950, el a inceput sa studieze oamenii din Creta, care sunt longevivi si au cea mai scazuta mortalitate prin boli cardiovasculare din lume. Dupa 15 ani de studiu, Keys a ajuns la concluzia ca stilul de viata mediteranean reprezinta cea mai buna solutie pentru cresterea sperantei de viata.

POPULARITATE. In 1994, profesorul francez Serge Renaud a publicat in revista medicala The Lancet un studiu care a demonstrat beneficiile regimului mediteranean. Dupa adoptarea acestei diete, pacientii care au suferit un infarct prezentau un risc redus cu 75% de recidiva sau accident vascular cerebral. De la publicarea acestui studiu, popularitatea stilului de viata mediteranean s-a raspandit in intreaga lume.

STIINTA. In viitorul apropiat, pacientii cu obezitate vor primi recomandari nutritionale in functie de profilul genetic. Acest lucru va fi posibil datorita nutrigenomicii – stiinta in plina dezvoltare, care se ocupa cu studierea modului in care alimentatia actioneaza asupra genelor. Nutrigenomica stabileste de ce indivizii raspund diferit la un regim alimentar, incercand sa descopere diete individualizate, in functie de ereditate si genele care influenteaza obiceiurile alimentare. Nutrigenomica se aplica deja in cazul anumitor maladii genetice precum fenilcetonuria, boala in care se interzice consumul de alimente proteice (carne, oua, lactate), in scopul evitarii unor tulburari neurologice grave.

MUGURI DE PIN. Extractul din muguri de pin, deseori utilizat in sosul italian pesto, ar putea deveni remediul-minune in curele de slabire datorita proprietatii de a reduce pofta de mancare. Uleiul din muguri de pin actioneaza asupra hormonilor care transmit catre creier semnalul satietatii, reducand, astfel, dorinta de a manca. Acestea sunt concluziile cercetatorilor americani de la Lipid Nutrition.

ACTIVITATE FIZICA. Femeile isi modifica preferintele alimentare cand fac sport, dar, din pacate, nu in favoarea celor sanatoase. Cercetatorii au constatat ca in urma activitatilor fizice, ele consuma mai multe alimente bogate in calorii, mai ales uleiuri. Pe parcursul unui studiu efectuat in Canada, participantele, care trebuia sa mearga pe jos 45-55 de minute zilnic, timp de 16 saptamani, au inceput treptat sa consume mai putine dulciuri, dar in acelasi timp mai putine fructe si mai multe legume sub forma de salate, asociate in mod gresit cu o cantitate mare de uleiuri. Dintre acestea, chiar si uleiul de masline are peste 700 de calorii la 100 ml.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   mediteranean

Serviciul de email marketing furnizat de