Pana sa auzim de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, valorile traditionale erau puncte de reper in definirea noastra, a romanilor. Olaritul era unul dintre mestesugurile foarte cautate la sat, pentru ca fiecare roman isi insotea existenta cu diverse oale, ulcele, urcioare, castroane, sararite, otetare sau strachini, de la nastere si pana la moarte. Strainii care ne vizitau tara stiau ca de la noi se vor intoarce acasa cu un vas din pamant in care vor putea gati sarmalute romanesti sau un bors acru de pui ce vor avea un gust greu de imitat intr-un alt vas.

Ramasitele olaritului

Judetul Gorj a fost renumit prin centrele sale de olarit de la Galesoaia, Arcani, Stroiesti sau Stefanesti. Astazi nu putem vedea decat la muzeu cum arata o casa de olar autentic. Aceasta avea trei incaperi: camera de dormit, o soba cu plita, atelierul de olarit si bucataria de vara. In camera de dormit era mobilierul vechi - doua paturi asezate fata in fata, intre care se afla un dulap care avea si rol de masa. Atelierul cuprindea masa olarului, asezata sub fereastra, si un pat. In ambele incaperi existau polite necesare uscarii vaselor destinate arderii in cuptorul din curte. A treia camera era spatiul de depozitare a veselei, intr-un dulap sau pe polite. Tot aici se pastrau si bucatele preparate de gospodinele familiei. In prezent, olaritul este un mestesug aproape uitat in judet. Doar cativa batrani mai sunt cei care incearca sa pastreze si sa duca mai departe aceasta traditie. Nu mai este o meserie care sa aduca profit, cumparatorii fiind din ce in ce mai rari; in general tot strainii mai sunt interesati de aceste obiecte. Vanzarile cele mai mari se inregistreaza in luna martie la Targul Popular Tismana si in zilele de Sfanta Marie, la intrarea in Manastirea Tismana. Astazi, cand trebuie sa ne aliniem standardelor europene, cand oalele de lut vor fi cel mult obiecte de decor in bucataria noastra, cand mancarea va fi preparata si servita doar in vase din inox, ne intrebam ce vom mai putea numi traditie culinara romaneasca?

PASTRAV LA CUPTOR CU MERE SI CIDRU Ingrediente: 150 g fenicul, 125 g praz, doua mere curatate, 3 pastravi, 300 ml cidru sec, 3 linguri de smantana, sare, piper, patrunjel, o lamaie. Preparare: Intr-o tava se asaza feniculul, prazul si merele. Se pune apoi pestele, care se sareaza si se pipereaza dupa gust. Se toarna cidrul, se acopera tava cu o folie si se introduce in cuptor pentru 20 de minute. Pestele se scoate pe un platou, iar sosul din tava se toarna intr-o cratita si se lasa sa dea in clocot. Se mai adauga sare si piper dupa gust, apoi se inglobeaza smantana. Se serveste presarat cu verdeata si cu sos din tava. Se orneaza cu lamaie.