Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.
Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
DA, ACCEPT
Mica lectie de istorie
CAIET DE RETETE
Primele reprezentari cunoscute ale painii apar in frescele din piramide, acum 5000 de ani. Egiptenilor le datoram descoperirea fermentarii, care, impreuna cu functionarea cuptorului, sta la originea painii.
Evreii, contrar egiptenilor, considerau painea de fermentatie ca fiind impura, preferand azima. O data cu nasterea lui Iisus, la Bethleem - al carui nume inseamna, in aramaica, "oras al painii" -, produsul va capata o importanta formidabila, devenind atat obiect de alimentatie, profan deci, cat si element sacru.
Roma antica a intarit celebritatea painii, oferind plebei "panem et circenses" gratuit.
Secolul al XIII-lea cunoaste infiintarea primelor corporatii ale brutarilor sub autoritatea regala. In Franta, Regele Soare descopera calitatile drojdiei de bere in panificatie si citeste prima carte a tehnicii painii, "Brutarul perfect", scrisa de Parmentier.
Secolele al XIX-lea si al XX-lea aduc numeroase inovatii in metodele de fermentare si coacere. Painea reuseste sa-si mentina rolul primordial in istoria omului, fapt dovedit de ceea ce s-a intamplat cand Statele Unite i-au facut pe germani sa piarda razboiul mondial, oprind exporturile de grau in anul 1917. In folclorul european, american si asiatic intalnim frecvent motivul Mumei Graului (sau al cerealelor) ca spirit care face sa creasca recoltele. Recolte importante pentru umanitate, daca ne gandim ca astazi graul se cultiva in peste 50 de tari, dar cu painea facuta din el se hraneste 45% din populatia lumii.
Azi, dupa numeroase experiente in modelarea formei si a gustului painii, asistam la o intoarcere la autenticitate. A reaparut painea pe vatra, faina superioara, focul cu lemne, triumfa drojdiile naturale si tehnica bunicii care facea, pe vremuri, painea in test...
PAINE
| |||
PAINE CU MAC | |||
PAINE CU CARTOFI |
PAINE CU LAPTE | ||
PAINE DE SECARA |
PAINE CU GRIS |
SFATURI
|
FAINA. Trebuie sa fie cernuta, pentru a elima impuritatile, dar si pentru a o aera. Va fi tinuta la temperatura camerei, cu doua ore inainte de a fi folosita.
DROJDIA. Se desface in apa calduta, dar nu fierbinte. Se amesteca apoi cu aproximativ jumatate din cantitatea de faina si doua treimi din cantitatea de apa. Inainte de a trece la prepararea aluatului, maiuaua trebuie sa fie dospita (se tine la cald intre o ora si doua ore). O parte din maia, peste care s-a adaugat un strat de faina, poate fi pastrata in frigider, urmand sa fie folosita ca adaos la prepararea altor paini.
FORMELE. Se umplu cu aluat doar pe jumatate, pentru a lasa painea sa creasca.
|
Citeşte mai multe despre:
arhiva jurnalul, sare, lapte, paine, zahăr, crescut, făină, painea, lasa, asaza, aluat, plamadeala, drojdie