x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul O făclie de Paşti

O făclie de Paşti

de Toma Roman Jr    |    23 Dec 2007   •   00:00

Iniţial mă găndisem să scriu ceva legat de Crăciun. Dar in decembrie in general hibernez, aşa că, scormonindu-mi memoria, am constatat că nu mi s-a intămplat nimic erotico-remarcabil sub vreun brad impodobit.

Iniţial mă găndisem să scriu ceva legat de Crăciun. Dar in decembrie in general hibernez, aşa că, scormonindu-mi memoria, am constatat că nu mi s-a intămplat nimic erotico-remarcabil sub vreun brad impodobit. Nefiind zoofil, nici măcar nu am avut fantezii erotice cu renul Rudolf. Găndindu-mă ce să mai scriu, am ajuns din sărbătoare-n sărbătoare, la o istorie petrecută de Paşti, in anul de graţie 1997.

Eram student la istorie şi mă credeam teribil de interesant că aveam plete şi un cercel mare de perdea amplasat in urechea stăngă. Inainte de Inviere serbasem faptul că postisem in Vinerea Mare cu nişte colegi. Dădusem iama in vinul adus de acasă de Ică, un amic de prin Vrancea. Ne hotărăserăm să mergem cu toată gaşca la Biserica "Silvestru", unde se adunau snobii Bucureştiului să-l asculte pe răposatul părinte Galeriu, pe atunci un duhovnic in mare vogă. Cănd am ajuns in faţa bisericii, pe la douăşpe fără ceva eram cu toţii ameţiţi curăţel de la băut pe stomacul gol. Andrei, un alt prieten, a obţinut o mare victorie atunci cănd a reuşit să se bălăbănească pănă in interiorul locaşului de cult şi să vină inapoi cu multe lumănări.

Foc! Părintele Galeriu ne-a chemat să luăm lumină, am aprins lumănarea şi am adoptat un aer pios. La un moment dat, cineva din spate mi-a ars un cot şi mi-a zis: "Uite-l pe moş Raţiu!" (da, mai trăia săracul Ion Raţiu). M-am intors brusc, dar nu am apucat să văd dacă era sau nu ţărănistul acolo. Din dreapta mea au apărut flăcări şi s-a auzit un muget. Din greşeală, la inghesuială, dădusem foc cu lumănarea părului teribil de lung al unei fete inalte. Bănuiesc că era şi dată cu fixativ, fiindcă a ars teribil de repede. Cănd am reuşit să o sting, arăta ca o ciumăfaie. După ce şi-a revenit din şoc şi-a scos o oglindă din poşetă şi a devenit stacojie la faţă. In timp ce bălmăjeam un fel de scuze mi-a ars două palme şi a zbierat: "Nenorocitule! Aveam cel mai frumos păr din lume! Nu o să te iert niciodată!" Lumea din jur ne făcea "şsssst", aşa că am continuat să imi cer iertare pe un ton jos. Mă trezisem brusc din pileală in urma incidentului. Cănd lumea incepuse să plece, simţindu-mă vinovat, am invitat-o impreună cu cele două fete cu care mersese la Inviere să meargă cu noi la clubul din apropiere, unde rezervasem două mese. Mă simţeam rămas dator pentru pletele părlite şi m-am oferit să le fac cinste cu tot ce le vrea inimioara. Incendiata a spus iniţial nu, dar a cedat insistenţelor celorlalte două, care erau chitite pe distracţie gratis.

Samson. La cărciumă, victima s-a mai calmat. Le-am luat tuturor fetelor Campari Orange destul de scump şi am aflat că pe proaspăta tunsă (sau epilată) o cheamă Cristina şi că e studentă la Sociologie in anul trei. Am făcut frumos pe lăngă ea şi am avut grijă să nu mă imbăt la loc pănă pe la vreo 4 de dimineaţă. I-am povestit chestii care mi se păreau haioase şi am reuşit să o fac să rădă de căteva ori. Inainte să plecăm eram in relaţii ceva mai mult decăt urbane, fiindcă ne pupaserăm de căteva ori. Am indrăznit să fac un pas suplimentar şi am rugat-o să vină la mine acasă, să mai "vorbim". Mă aşteptam la un refuz, dar a zis da, pretextănd că e greu de găsit un taxi la ora aceea şi ea locuieşte tocmai in Rahova. Am plecat ţinăndu-ne de mănă, pe jos. In staţia mea de domiciliu lucrurile au decurs domol-firesc. După ce am ciocnit ouă roşii ne-am imbrăţişat şi am aterizat in pat. Avea nişte ţăţe tari şi cărnoase, de care-mi aduc aminte cu plăcere şi acum. La sfărşit m-a complimentat că-s bun la pat, ba chiar că a avut două orgasme la rănd. Mă simţeam teribil de măndru. Obosit după atătea aiureli petrecute intr-un timp scurt am inceput să sforăi profund (nu m-am auzit, dar bănuiesc că aşa a fost fiindcă eram răcit) cu un sentiment de mulţumire sufle-tească.

De dimineaţă m-am trezit buimac şi singur in pat. Uşa de la intrare era larg deschisă, dar spre norocul meu şi hoţii aveau liber de Paşti. Am incuiat, am dat din umeri şi am vrut să mă bag la loc sub pătură. Odată intrat in pat mi-am dat seama că-s inconjurat de multe ghemotoace de păr lung şi blond, in mod cert ale mele. Pe pernă era un bilet scris cu carioca roşie, pe care scria: "Ţi-am spus că nu te iert!".

M-am cutremurat puţin şi am fugit la baie să mă uit in oglindă. Podoaba mea capilară arăta ca o haină cu petice şi găuri. Era un dezastru. A trebuit să mă rad in cap şi multă vreme am arătat ca o p..a cu urechi. Mi-am minţit prietenii că m-am tuns zero ca să-mi indesesc părul. Pe Dalila mea nu am mai revăzut-o de atunci.

×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul