x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Parintele lui "Codin"

0
24 Mai 2005 - 00:00

  • de TUDOR CIRES
  • CULTURA SI PIPER
  • "Eu apartin acelei familii de comedianti provinciali, "eroi care debuteaza in fiecare seara"... Eroi ai umilintei si ai deceptiei infruntate, care zilnic dau piept cu viata, zilnic sunt nevoiti s-o insface de gat, sa lupte cu ea si, neputand-o invinge, o reiau zilnic da capo. Soarta acestora am avut-o si eu de cate ori "aruncam ancora" in vreun oras din lumea asta fara suflet"
    Panait Istrati
    "Veniti la Braila, unde a locuit Codin - eroul lui Panait Istrati! Nu este o legenda. Codin a existat, cum a existat si Terente. Va arat si casa de pe Strada Viitorului, in cartierul Comorovca, unde a locuit el!..." Cum invitatiile nu se refuza, am fost si noi in labirintul povestirilor lui Panait Istrati, purtati de passionaria braileanca, Valeria Ursan.

    Am descoperit, astfel, ca autorul lui "Codin", revendicat de doua literaturi - romana si franceza - precum Ionesco si Cioran, e profund roman si brailean. Opera sa (Chira Chiralina, Mos Anghel, Mihail, Casa Thuringer etc.) prezinta caractere libere si puternice, izvorate parca din forta primordiala a fluviului. Pana si descrierile gastronomice poarta semnul omului de la Dunare.

    O FRESCA GASTRONOMICA. Ca sa sustinem aceasta sintagma este de-ajuns sa dam filele oricareia dintre operele lui. Vom gasi acolo descrieri ale vechilor bacanii (sa nu uitam ca insusi Panait Istrati a fost baiat de pravalie), ale tavernelor si restaurantelor si chiar pitoresti infatisari ale meselor si obiceiurilor culinare ale oamenilor simpli de prin mahalale. Iata un detaliu realist din "Tata Minca", scrisa in 1931: "De indata ce sosira, pescarul incinse un foc indracit, spanzura deasupra ceaunul de mamaliga, apoi spinteca un crap de zece kilograme si-l infipse in protap. Intr-un alt ceaun, el pregati un bors de cega, pescaresc. Mincu ii dadea ajutor. Matei ordonase femeilor sa nu se "amestece unde nu le fierbe oala", caci s-ar corci mancarea". Sau, in acelasi text, avem descrierea unui restaurant brailean periferic: "Bucataria isi expunea mancarurile in vazul tuturor, pe cand gratarul lupta din rasputeri cu legiunile lui de fleici si mititei. Servetele nu se dadeau decat la cerere. Fiecare isi sugea degetele ori le stergea pe miez de paine. Nici un bacsis. Nici o reclamatie". Povestirile lui Panait Istrati ne intorc in timp, la radacinile unei civilizatii a locului de care nu ne mai saturam, admirandu-i firescul.

    HARICLEA DARCLEE
    Cu putine exceptii, marii artisti au trait in glorie si au murit uitati. Destinul Haricl...ei Darcl...e intareste aceasta regula nescrisa: aplaudata de Verdi, Leoncavallo, Puccini, Massenet, adorata de regii Romaniei, de Carlos al Portugaliei si de sultanul Osman Pasa, soprana a murit saraca, la Bucuresti, in 1939. A ars pentru arta, pastrandu-si modestia si nadejdea pana la capat, chiar daca in unele momente recunostea ca speranta "e o mancare afurisita care distruge stomacul..." (Tudor Cires)
    BRAILENI DE FRUNTE
    Intre marile personalitati ale Brailei trebuie pomeniti Panait Cerna, poetul frumusetilor morale, Ana Aslan, parintele Gerovitalului, Maria Filotti, actrita temperamentala al carei nume il poarta azi teatrul municipal. Sunt legati de Braila scriitorii Mihail Sebastian, Fanus Neagu, Ilarie Voronca, muzicienii Petre Stefanescu-Goanga, Johnny Raducanu si Nicu Alifantis, artistii plastici Maxy, Arthur Verona, Octav Angheluta, Nicapetre.
    Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   panait istrati

    Serviciul de email marketing furnizat de