In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limita de varsta; b) pensia anticipata; c) pensia anticipata partiala; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmas.
PENSIA PENTRU LIMITA DE VARSTA. Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public.
Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru barbati.
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani.
Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati.
Asiguratii care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru obtinerea unei pensii pentru limita de varsta, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, isi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.
In situatia asiguratilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune incetarea raporturilor de munca, de serviciu sau a calitatii de membru cooperator, dupa caz, in vederea pensionarii, decat dupa primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare.
Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin trei copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza:
a) cu un an - pentru trei copii;
b) cu doi ani - pentru patru sau mai multi copii.
Reducerea varstei prevazuta mai sus nu poate fi cumulata cu o alta reducere prevazuta de legea privind asigurarile sociale. Varsta de pensionare redusa nu poate fi mai mica de 55 de ani.
PENSIA ANTICIPATA. Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin zece ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult cinci ani inaintea varstelor standard de pensionare.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.
La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de legea asigurarilor sociale, pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.
PENSIA ANTICIPATA PARTIALA. Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la zece ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult cinci ani. Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare.
PENSIA DE INVALIDITATE. Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
a) accidentelor de munca, conform legii;
b) bolilor profesionale si tuberculozei;
c) bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.
Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea in munca, pe timpul cat dureaza invaliditatea, stabilita in aceleasi conditii in care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.
In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.
Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix. Cuantumul indemnizatiei pentru insotitor se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara.
Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
|
CINE ARE DREPTUL LA PENSIA DE URMAS
|
Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionara sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmas:
a) pana la varsta de 16 ani;
b) daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;
c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).
Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.
In cazul in care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie in minus.
Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie. |
|
RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA
|
Viorel Calota, Cluj: "Poate un cetatean strain sa devina propietar al unui teren aflat in Romania, prin mostenire? Mentionez ca este vorba de fiica mea, devenita cetatean strain prin casatorie".
RASPUNS: Potrivit Constitutiei Romaniei proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. Potrivit Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor "cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor". Referitor la acest articol s-a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate datorita faptului ca, prin modificarea Constitutiei, efectele prohibitive generate de acest text de lege nu-si mai gasesc aplicarea. Sub imperiul noii reglementari constitutionale cetatenii straini pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania prin mostenire legala. Astfel, aceasta prevedere constitutionala este de imediata aplicare din momentul intrarii in vigoare a revizuirii Constitutiei respective numai pentru situatia in care succesiunea in legatura cu care se exercita calitatea de mostenitori legali s-a deschis dupa aceasta data. Asadar, Curtea Constitutionala a admis aceasta exceptie de neconstitutionalitate si a decis ca, potrivit prevederilor constitu-tionale, dispozitiile Legii 54/1998, care interziceau cetatenilor straini si apatrizilor dreptul de a dobandi in proprietate terenuri in Romania, nu mai sunt in vigoare. Decizia Curtii Constitutionale este din data de 7.10.2004.
Erlich Elisaveta, Suceava: "Cine poate cere abrogarea Decretului Prezidential de Expropriere nr.70 din 3 aprilie 1984? Mai este in vigoare acest decret? Faptul ca pamantul cu care au fost improprietariti parintii nostri facea parte din loturile ce au apartinut germanilor care au parasit tara este un impediment?"
RASPUNS: Decretul invocat nu este in vigoare, fiind abrogat implicit.
Stefan Ierbaru, Timisoara: "In august 2003 am avut un conflict cu administratorul de bloc; in urma acestuia m-am ales cu 1.500.000 lei amenda penala. Vreau sa ma angajez ca agent de paza, dar nu-mi pot lua cazierul deoarece cei de la politie refuza sa mi-l dea din cauza acelei sanctiuni penale. Va rog sa-mi spuneti ce pot sa fac din punct de vedere legal? Cum pot sa fac sa dispara acea amenda de pe cazier? Sau in cat timp se poate rezolva problema mea si sa ma pot angaja?"
RASPUNS: In cazierul judiciar se tine evidenta persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal sau administrativ. Potrivit Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar, persoanele inscrise in cazierul judiciar sau cu privire la care s-au facut notari provizorii se scot din evidenta daca se afla in una din urmatoarele situatii: faptele pe care le-au savarsit nu mai sunt prevazute de lege ca infractiuni; a intervenit reabilitarea judecatoreasca sau de drept; a intervenit amnistia; au fost condamnate la pedeapsa amenzii sau la o alta pedeapsa privativa de libertate de cel mult trei ani si au trecut 20 de ani de la data ramanerii definitive a condamnarii; au decedat; au fost scoase de sub urmarire penala; s-a dispus fata de ele incetarea urmaririi penale ori s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal; au executat masura educativa a libertatii supravegheata, a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ; a trecut un an de la data aplicarii masurii educative a mustrarii.
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
