Postasii dintre ape

Postasii care au actionat in zonele inundate merita intreaga noastra consideratie: ei au ajuns la oameni cu barca, cu tractorul sau Dumnezeu mai stie cu ce alte mijloace!

Nefericirea oamenilor nevoiti sa-si paraseasca gospodariile doar cu hainele de pe ei a cuprins multe localitati din tara. In ochii lor poti citi de la o posta tristetea si disperarea. Lumea pare resemnata, asteapta doar ca autoritatile sa le scoata de sub ape gospodariile, sa vada daca mai pot recupera ceva din agoniseala stransa de-a lungul anilor sau sa scape de malul din curti. Intr-o atmosfera de calm si resemnare, angajatii Postei Romane par a fi printre cei mai activi oameni din regiunile sinistrate.

Pensia, alocatia, un colet, o scrisoare sau achitarea facturilor la diverse utilitati sunt printre putinele motive pentru care oamenii napastuiti se opresc din munca.

Postasii le sunt, asadar, adevarati stalpi de sprijin: incearca sa le ofere alinare si le pun la dispozitie intreaga structura organizatorica si informationala de care dispune Posta Romana. "Zeci de kilometri de drumuri au fost sub ape si nu ne-a fost deloc usor sa gasim modalitati prin care sa ajungem la oameni.

Cu sprijinul autoritatilor locale am reusit insa sa facem acest lucru, iar postasii care au actionat in zonele inundate merita intreaga noastra consideratie pentru felul in care si-au desfasurat activitatea. Eu au ajuns la oameni cu barca, cu tractorul sau Dumnezeu mai stie cu ce alte mijloace", povesteste directorul Regionalei de Posta Timisoara, Dan Toldan.

TOATA MUNCA MEA S-A DUS... "Apa mi-a luat totul... am plecat doar cu hainele de pe mine. Casa a cazut, iar eu am fost evacuata cu elicopterul dintre ape. Ne-a omorat animale, pasari, ne-a acoperit gradinile. Am plecat cu o pereche de pantaloni, cu o bluza, cu buletinul si cu ceva bani pe care i-am avut prin casa", se destainuie Raveca Pascu, agent postal la Ionel, una dintre postaritele care a cazut prada stihiilor naturii.

Desi tristetea din ochi si din glas este cutremuratoare, in momentul in care o intrebi de activitatea postala de zi cu zi, Raveca se insufleteste brusc: "Lumea e multumita si ma bucur ca reusesc sa le aduc aceasta mica bucurie. Oamenii mei, din Ionel, au fost imprastiati pe la Pustinis, la Uivar, la Jimbolia, insa am reusit sa-i localizez, ei au stiut unde sa ma gaseasca, asa ca n-am avut nici o problema in a le achita pensiile sau alocatiile. Pot spune ca am lucrat nonstop, nu am mai avut un program clar. Programul meu era de cand ma trezeam si pana ma culcam".

Sprijinul primit din partea conducerii regionale si centrale a Postei a adus un pic de speranta in suflet postaritei din Ionel. "Ce sa zic? Sper ca lucrurile sa reintre in normal, autoritatile sa reuseasca sa ne scape de ape si sa ajungem acasa cat mai repede." Intre disperare si speranta, viata merge inainte si in Foieni, Otelec sau Ionel. Nimic nu mai e ca inainte, dar intotdeauna este loc pentru un nou inceput.

"Spiritul de solidaritate in randul breslei postasilor este extraordinar. Rar mi-a fost dat sa vad colegi atat de saritori si de inimosi. Sper ca sumele pe care fiecare dintre salariatii Postei Romane care au avut de-a face cu furia apelor in acest an le-a primit sau le va primi sa constituie premisa unui nou inceput" - Dan Mihai Toader directorul general al CNPR

SOLIDARITATE

Pe langa ajutorarea postasilor sinistrati, Posta Romana contribuie cu 6 miliarde lei vechi la reconstructia zonelor afectate de inundatii. Banii provin din comercializarea, in toate oficiile postale din tara, a celor doua emisiunii filatelice "Sprijin pentru semeni" si "Inundatii - iulie 2005". Sub genericul "Mesagerul Sperantei", cea de a doua emisiunea filatelica este formata din patru marci postale si are un tiraj total este de 640.000 bucati. Cele patru timbre (foto) reprezinta lucrarile copiiilor care au participat la concursul de desene "Calatorie in lumea postei", organizat de Posta Romana.

DEVOTAMENTUL POSTASILOR

Pentru Romania, anul 2005 a fost unul teribil din punct de vedere al climei. Cele sapte valuri succesive de inundatii care au lovit tara noastra au pricinuit pagube imense infrastructurii nationale de drumuri si cai ferate si au lasat pe drumuri mii de oameni. Posta Romana, compania cu cea mai extinsa retea din tara - prezenta in fiecare sat si comuna din Romania - , a reusit in aceste conditii vitrege sa-si indeplineasca rolul sau principal, acela de a asigura comunicarea intre oameni. Si asta in conditiile in care salariatii sai din zonele afectate de furia apelor au avut, la fel ca restul celor napastuiti de soarta, pagube personale majore. Din aprilie, de cand Timisul a rupt digurile in Banat, si pana la finele lui septembrie, cand torentele s-au abatut asupra Bucurestiului si a zonei de sud-est a Romaniei, 110 postasi au avut ghinionul de a se numara printre cei carora apele le-au distrus bunurile personale. O cincime dintre ei si-a pierdut casele, o alta parte a avut anexele gospodaresti luate de ape, altii si-au vazut recoltele distruse, bunurile electrocasnice stricate s.a.m.d. Din fericire, nu au fost victime omenesti printre salariatii CNPR. Si tot din fericire, in Posta Romana lucreaza circa 35.000 de oameni, iar solidaritatea postaseasca este unanim recunoscuta. Doua campanii succesive declansate in interiorul companiei au facut ca, in conturi special deschise pentru ajutorarea postasilor sinistrati, sa se colecteze aproximativ trei miliarde de lei vechi. Bani meniti sa ofere o aliniare a suferintelor celor napastuiti de soarta si care au fost impartiti cu ocazia Zilei Mondiale a Postei, sau urmeaza a fi impartiti in viitorul apropiat. Iar pentru a dovedi ca solidaritatea postaseasca nu este o vorba goala, trebuie adaugat ca la inceputul acestui an, tot in urma unei chete interne la nivelul companiei, s-au strans aproximativ 33.000 de euro, bani ce au fost donati colegilor din Asia de sud-est care au avut de patimit de pe urma valurilor ucigase ce au lovit respectivele state la 26 decembrie 2004.

O MARE FAMILIE

"Impreuna la bine si la greu!" Suna codul nescris al oamenilor de la Posta Romana. S-au bucurat impreuna de cele mai mici succese, dar si-au fost intotdeauna alaturi la nevoie: in Timis, Bacau, Galati, Craiova si Constanta. Chiar si in zonele lovite de tsunami! La 12 septembrie, in scolile din intreaga tara a sunat clopotelul. Mii de copii au fost pentru prima data in viata lor scolari. Cei 40 de copii ai claselor I de la Scoala Generala din Asau, judetul Bacau, sunt insa niste scolari mai incercati: ei au fost nu de mult martorii inundatiilor care au afectat localitatea lor. Si-au vazut casele distruse, curtile inundate, lucrurile luate de ape si parintii disperati. In prima zi a acestui an scolar, Posta Romana s-a aflat, prin intermediul directorului general Dan Mihai Toader, in mijlocul copiilor din Asau. Primele obiecte scolare din viata copiilor din Asau, constand in ghiozdane si rechizite, au fost oferite de Posta Romana. "Sper sa va amintiti cu bucurie aceasta prima zi de scoala multi ani de acum inainte si sper ca aceste amintiri placute vor fi provocate si de implicarea noastra, a Postei Romane", le-a spus Dan Mihai Toader copiilor din Asau. "Va doresc mult succes si experiente minunate. Speram ca unii dintre voi sa deveniti, peste ani, colegii nostri, in cadrul Companiei Nationale Posta Romana." POSTASI BACAUANI NAPASTUITI. 12 postasi bacauani ale caror case, gospodarii si terenuri agricole au fost afectate de inundatiile din vara acestui an au fost imbarbatati chiar de Dan Mihai Toader, directorul general al Postei Romane. "Am vizitat regiunile afectate de inundatii imediat dupa catastrofa si am vazut lucruri ce nu pot fi descrise, despre care cu greu ne putem face o idee urmarind doar imaginile de la televiziune. Insa astazi, inainte de a ma intalni cu dumneavoastra, am fost la deschiderea anului scolar in Asau; m-am aflat in mijlocul copiilor de 6-7 ani care erau pe punctul de a incepe un drum initiatic al vietii si am vazut linistea, bucuria, inocenta de pe chipurile lor. Am descoperit ca, dupa tot ce s-a intamplat, au reusit sa revina la copilarie. La fel ca ei, singurul lucru pe care ar trebui sa il tinem minte este acela ca viata merge mai departe. Vreau sa va multumesc dumneavoastra, postasilor din Bacau, asa cum le-am multumit si celor din Timis, pentru ca v-ati continuat munca in conditii iesite din comun si ati devenit, in comunitatile din care faceti parte, un sprijin pentru cei napastuiti. Daca lucrurile au intrat in normal si oamenii, in majoritatea cazurilor, au reusit sa depaseasca incercarile la care au fost supusi, acest lucru vi se datoreaza si dumneavoastra, pentru ca ati fost pentru ei un factor de constanta. Aveti toate motivele sa fiti mandri ca ati fost acolo pentru a aduce liniste oamenilor si ne-ati dat motive de mandrie si noua, ca institutie, in calitate de colegi ai dumneavoastra."