A venit primavara si o data cu ea alergiile. Statisticile arata ca 20%-30% din populatia globului sufera de o forma sau alta de alergie. Iar pana in anul 2015, jumatate dintre locuitorii planetei vor avea probleme de alergie.

Alergie la polen, la praf, la par de pisica, la medicamente, la intepaturi de insecte, la nichel, la alimente (mazare, alune, ciocolata, peste, capsuni, cirese etc.)... Practic, putem face alergie la orice.

Prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, seful Sectiei de Alergologie de la Spitalul Clinic Colentina, defineste alergia: "O modificare a reactivitatii individului fata de substantele straine, o stare de intoleranta selectiva la substante care pentru restul oamenilor sunt inofensive – aceasta este alergia. Aceste substante nu sunt nici virusuri, nici microbi. Alergia nu reprezinta o stare de imunitate normala, ci dimpotriva, o imunitate in exces, care lupta si cu substantele inofensive". Ca sa intelegem mai bine mecanismul alergiei, prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu ne da un exemplu: daca patru persoane mananca acelasi aliment (o conserva de peste) si toate ajung la spital inseamna ca este vorba despre o toxiinfectie alimentara. Daca insa numai una dintre ele se imbolnaveste, atunci vorbim despre alergie.

In ultimii ani, numarul alergiilor a crescut considerabil: de la 10% din populatia globului in ultimele doua decenii pana la 20%-30% in prezent. Iar specialistii avertizeaza ca numarul alergicilor este in continua crestere, incidenta acestor boli putand ajunge la 50% in 2015. Pare un paradox ca, in ciuda progreselor medicinei, persoanele alergice sa fie tot mai numeroase. "Acest fenomen se explica prin tendinta de a creste copiii prin igiena excesiva, ceea ce ii impiedica pe micuti sa intre in contact cu microbii banali, care au rolul de a antrena progresiv imunitatea. Vinovate sunt imunoglobulinele E – anticorpii care in decursul evolutiei speciei umane aveau rolul de a distruge parazitii.

In conditiile in care igiena a progresat si parazitii au fost indepartati, aceste imunoglobuline E nu mai au «obiectul muncii» si se reprofileaza, sufera niste mutatii si se leaga de substante inocente, ca de exemplu praf, lapte, penicilina etc.", precizeaza prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu. Din cauza acestor mutatii apar reactiile alergice: inflamatii ale mucoaselor si tegumentelor, manifestate prin stranuturi, infundarea nasului, tuse, respiratie suieratoare, senzatia de sufocare, urticarie, eczeme, angioedem (umflarea pleoapelor, buzelor, mainilor, limbii). Mai grav este cand alergenul – medicament, intepatura de albine – ajunge in sange, iar reactia alergica este atat de puternica incat se finalizeaza cu soc anafilactic.

Calendarul polenurilor

Tom Morrison/STONE/GETTY/GULIVER

In acest sezon, polenul este cel mai mare dusman al persoanelor alergice. El este vinovat de aparitia rino-conjunctivitelor si a astmului sezonier. Tot acum persoanele sensibile sufera exacerbari ale reactiilor alergice provocate de acarieni, fungi (mucegaiuri) atat de interior, cat mai ales de exterior.

Prezinta alergiile de primavara dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergolog la Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu si Medicina Preventiva din Bucuresti. Polinozele (alergiile la polen) apar in perioada de inflorire a plantelor, cand particulele de polen sunt eliberate in concentratii mari. Ele sunt raspandite de curentii de aer si se pot deplasa pe distante impresionante. Polenurile sunt emise dimineata, atingand concentratii maxime la amiaza si incep sa se depuna spre seara. Avand dimensiuni microscopice, cuprinse intre 5 si 100 de micrometri, particulele de polen stationeaza la nivelul cailor aeriene superioare si la nivelul ochilor, ba, mai mult, patrund pana in tractul bronsic.

Pentru persoanele alergice este foarte importanta cunoasterea calendarului polenurilor. In primavara timpurie incep sa infloreasca arborii, arbustii si pomii. In ultimul timp, s-a observat ca acest lucru se intampla din ce in ce mai devreme, chiar din februarie, din cauza fenomenului de incalzire a climei. Varful maxim de polenizare dureaza in general doua saptamani. Acum, in tara noastra ne aflam in plin sezon al eliberarii particulelor de polen provenind de la salcie, plop, mesteacan, pomi fructiferi, arin etc. La sfarsitul primaverii, debuteaza sezonul polenurilor de graminee (iarba de gazon si alte ierburi salbatice) si cereale. De aceea, reactiile alergice aparute in perioada mai-iulie mai poarta denumirea de "febra de fan".

In perioada de polenizare, atat copiii, cat si adultii alergici trebuie sa respecte cateva reguli simple. Sa evite plimbarile in zile uscate si calduroase, in special la amiaza, si in spatii cu multa vegetatie. Sa poarte ochelari de soare si sa-si spele zilnic parul si hainele purtate afara. Atat in casa, cat si in masina sa se foloseasca dispozitive de aer conditionat cu filtre speciale.

Tratamentul recomandat in cazul rino-conjunctivitelor alergice consta in administrarea unui antihistaminic, de preferat de ultima generatie, nesedativ (dezloratadina sau levocetirizina). Se mai pot asocia tratamente locale oculare sau nazale (sprayuri cu antihistaminice sau corticosteroizi). Alta medicatie care poate fi administrata este cea bazata pe antagonisti de receptori de leucotriene (montelucast), care se adreseaza atat rinitei, cat si astmului sezonier asociat. Acesta poate beneficia in plus de alta medicatie, de tipul corticosteroizilor inhalatori.

Fructe si legume de sezon

Unii pacienti alergici la polen pot prezenta in asociere cu consumul de fructe si legume de sezon asa-numitul sindrom de alergie orala. Acesta se manifesta prin mancarimi ale nasului, ale buzelor, edem (umflatura) de buze si de limba, dificultati in respiratie. Polenurile pot determina reactii incrucisate cu unele fructe si legume. De exemplu, pacientii sensibili la polenul de arbori pot fi alergici si la mere, pere, caise, piersici, cartofi noi, telina, morcovi, tomate. Iar pacientii alergici la graminee si cereale sunt sensibili si la leguminoase (soia, mazare), piersici, pere, pepene, tomate, cereale integrale, inclusiv painea integrala.

Dermatitele de contact si fotodermatitele sunt alte alergii de sezon, provocate atat de polenuri, cat si de atingerea anumitor plante. Un alt pericol sunt plantele care elibereaza alergeni alimentari, implicati in producerea unor reactii alergice precum urticaria, angioedemul (umflarea buzelor, limbii), pana la cea mai severa manifestare, care este socul anafilactic. In categoria plantelor vinovate de alergii alimentare intra cerealele, soia, fasolea, mazarea, arahidele, telina, morcovul, pastarnacul, rosiile, vinetele, cartofii, merele, piersicile, capsunile.

Teste alergenice

Nikola Hristovski/DREAMSTIME

Cand intra in contact cu un alergen, organismul nostru dezvolta anticorpi (imunoglobuline), care pot fi depistati prin analize ale sangelui.

O valoare prea mare a imunoglobulinelor de tip IgE indica existenta unei reactii alergice. Dezavantajul analizei clasice a sangelui este ca nu indica alergenul responsabil de reactia alergica, iar aceasta informatie este foarte importanta pentru a tine sub control alergia. Exista teste serologice moderne, care identifica imunoglobulinele specifice fiecarui tip de alergen si arata astfel alergenul la care este sensibil pacientul. Insa aceste teste sunt scumpe, motiv pentru care in practica medicala curenta se utilizeaza cele clasice, cutanate. Testarea consta in introducerea sub piele a unui extract de alergen, printr-o intepatura pe fata anterioara a antebratului, acolo unde pielea este mai sensibila si reactia va fi mai concludenta. Testul este pozitiv daca in decurs de 15-30 de minute se formeaza pe antebrat o pata reliefata (umflatura) de culoare rosie, care depaseste 2 milimetri in diametru. In unele cazuri, pata este insotita si de mancarime, ceea ce creste siguranta diagnosticului. Principalii alergeni utilizati pentru testele cutanate sunt acarienii, mucegaiurile din atmosfera si din alimente, polenurile (mai multe tipuri), scuamele si perii de animale de casa (caine, pisica, hamster, porcusor de Guineea), puricii de balta (care se folosesc ca hrana uscata pentru acvarii). Pentru a depista o alergie alimentara se folosesc substante care cuprind principalele tipuri de carne, legume si fructe. Si in cazul alergiilor medicamentoase exista mai multe tipuri de extracte.

Sfatul medicului "Aparitia alergiei poate fi determinata chiar din analiza sangelui din cordonul ombilical, care contine imunoglobuline E crescute la sugarul predispus la alergii. Alergia are incarcatura genetica, alergicii fiind purtatorii unor gene in care este inscrisa aceasta predispozitie de a fabrica anticorpi contra unor substante lipsite de pericol in alte situatii. Daca unul dintre parinti este alergic, riscul alergiei la descendenti creste cu 30%. Daca ambii parinti sunt alergici, atunci acest risc este de 60%-70%. Majoritatea alergiilor apar inainte de varsta de 10 ani, dupa aceea avem de a face cu alergici care au debutat in copilarie. De aceea, este bine ca orice alergie sa fie tratata cu seriozitate. O mare parte dintre persoanele cu reactii alergice usoare la alimente pot sa aiba deja o rinita sau un astm, iar mai tarziu acestea vor fi mai greu de tratat", arata prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu (foto).

ALBINE SI VIESPI. Primavara se trezesc la viata si insectele, si o data cu ele trebuie sa creasca vigilenta persoanelor alergice la intepaturile de tantari, albine, viespi, furnici si plosnite (mai rar). Probleme deosebite ridica intepaturile de albine si viespi, care pot determina o reactie amenintatoare de viata: socul anafilactic. Pacientii expusi acestui risc trebuie sa evite indeletnicirile in exterior, mai ales in zile calduroase, cu umiditate crescuta, cand aceste insecte sunt foarte agresive. Sa renunte la vestimentatia viu colorata, la parfumurile si produsele cosmetice cu miros puternic si atractiv. In cazul intepaturii, la cea mai mica reactie se va aplica un tratament local si unul medicamentos antihistaminic. URGENTA. In cazul socului anafilactic se va administra medicatia de urgenta, de tipul autoinjectorului cu adrenalina, ca prim gest salvator de viata. Dupa care se va face deplasarea de urgenta la un cabinet medical. Persoanele alergice la venin trebuie sa aiba in permanenta asupra lor o trusa de urgenta si un card sau o bratara pe care sa scrie tipul alergiei si tratamentul care se impune pentru combaterea ei. In tara noastra exista asemenea truse, "Anapel", si "Cardul alergicului", care se pot procura din farmacii.

EMOTII. Medicul Dorin Dragos de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti (SUUB) este de parere ca pentru tratarea corecta a alergiilor trebuie acordata o mare atentie substratului psiho-emotional. Specialistul nostru considera ca alergiile care apar primavara sunt declansate in urma acumularii mai multor factori cu substrat psiho-emotional, cum sunt mania, frustarea, diverse fobii sau manii, si la aparitia unui element aparent inofensiv, precum praful sau polenul, se declanseaza o alergie. "Resentimentele acumulate de-a lungul unui an sunt toxine din punct de vedere emotional, iar, in momentul venirii primaverii, aceste reziduuri trebuie eliminate. De aceea se recomanda ca primavara sa fie efectuate terapii de purificare a organismului. Cand ceva nu ne convine, apar alergiile", spune dr. Dragos. Un exemplu evidentiat de specialist este praful, care provoaca alergii tuturor persoanelor. "Daca cineva este expus la praf mult timp, va avea alergie la cantitati foarte mici. Polenul nu este un factor iritant general, insa poate provoca alergii anumitor persoane", a precizat dr. Dorin Dragos.

FITOTERAPIE. Trei-frati-patati este una dintre plantele care ajuta la combaterea alergiilor de primavara. Dr. Dorin Dragos, medic primar medicina interna, specialist in medicina alternativa, spune ca aceasta are rolul de a elimina sensibilitatile care provoaca alergiile. O alta planta care ajuta la tratamentul alergiilor este anghinarea. Aceasta este benefica pentru inlaturarea iritabilitatii excesive (ex. alergicii la praf). Sunt de asemenea benefice si ceaiurile din frunze de coacaz, care ajuta la descoperirea esentei reactiilor alergice. Nu trebuie uitate nici plantele cu efect de detoxifiere: urzica, frunzele de frasin sau papadia. MUCEGAIURI. Polenul nu este singurul factor alergen de primavara. Fungii de exterior (mucegaiurile) sunt intalniti pe frunze cazute, plante uscate. Rolul acestor mucegaiuri este de a transforma plantele uscate in elemente componente ale solului. Dezvoltarea lor incepe tot primavara. Fungii sunt mult mai mici decat particulele de polen, ei avand dimensiuni de 3-10 micrometri. Evident ca patrund la nivelul tractului bronsic, producand rinita si astm. Mucegaiurile reprezinta un pericol major, mai ales pentru copiii astmatici.