x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Raspunderea disciplinara

Raspunderea disciplinara

de Av. Eduard Fagaraseanu    |    21 Ian 2006   •   00:00
Raspunderea disciplinara

Codul Muncii prevede in art. 39 alin. 2 lit b) si lit. c) obligatia salariatului de a respecta disciplina muncii.

Asigurarea disciplinei muncii este o conditie indispensabila pentru realizarea obiectivelor oricarei activitati desfasurate de un agent economic sau de oricare persoana juridica de alta natura. Dar asigurarea disciplinei muncii presupune si aplicarea, in conditiile legii, a unor sanctiuni disciplinare acelor salariati care, cu vinovatie, au savarsit o incalcare a obligatiilor ce le revin in calitate de parte a contractului individual de munca, adica o abatere disciplinara.

Disciplina muncii reprezinta o obligatie juridica, avand caracter de sinteza deoarece insumeaza si rezuma totalitatea indatoririlor de serviciu asumate de persoana respectiva prin incheierea contractului de munca.

TIPURI. Raspunderea disciplinara este o institutie specifica dreptului muncii si consta intr-un ansamblu de norme legale privind sanctionarea faptelor de incalcare cu vinovatie de catre salariat, indiferent de functia sau de postul pe care il ocupa a obligatiilor asumate prin contractul individual de munca, inclusiv a normelor de comportare. Aceste fapte sunt denumite de lege abateri disciplinare (alin. 1 din Codul muncii).

Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

CONDITII. Raspunderea disciplinara poate fi angajata numai daca sunt intrunite toate elementele constitutive ale abaterii. Astfel angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele: a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita; b) gradul de vinovatie a salariatului; c) consecintele abaterii disciplinare; d) comportarea generala in serviciu a salariatului; e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

SANCTIUNI DISCIPLINARE. Potrivit Codului muncii, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi zece zile lucratoare; c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; d) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%; e) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%; f) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Amenzile disciplinare sunt interzise. Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune. Sanctiunile mai sus-enumerate au caracter general, deoarece in cazul in care prin statute profesionale aprobate prin lege speciala se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta. Sanctiunile cuprinse in statutele disciplinare, respectiv altele decat cele prevazute in Codul muncii, sunt denumite, in literatura de specialitate, sanctiuni specifice, pentru a scoate in evidenta aplicabilitatea lor numai la anumite categorii de salariati.

CERCETARE PREALABILA. Cercetarea prealabila este o conditie de validitate pentru aplicarea oricareia dintre sanctiunile prevazute de lege. Astfel, prevede ca sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o sanctiune disciplinara, cu exceptia avertismentului scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile. In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. Neprezentarea salariatului la convocare fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.

DECIZIA TREBUIE EMISA IN 30 DE ZILE
Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de sase luni de la data savarsirii faptei. Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea - neprezentarea salariatului la convocare; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult cinci zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii. Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta. Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

RASPUNSURI COMPETENTE LA INTREBARILE DUMNEAVOASTRA

Marin Elena, Bucuresti:
"In baza legii 10/2001 prin notificari, Primariei Caracal solicitand masuri reparatorii pentru doua imobile si terenul aferent, in calitate de mostenitor legal. Mentionez ca aceste cladiri au fost demolate, iar terenul aferent, vandut de primarie. Am primit decizia numarul 4306/ 02.11.2005 a primarului municipiului Caracal prin care se propune acordarea de masuri reparatorii sub forma de titluri de despagubiri pentru imobilele si terenurile aferente. Dispozitia a fost comunicata si Comisiei Centrale Pentru Stabilirea Despagubirilor. Va rog sa ma ajutati sa aflu care este procedura de urmat pentru a beneficia, in mod concret, de masurile reparatorii ce mi se cuvin."

RASPUNS: Potrivit art.10 din Legea 10/2001 in situatia imobilelor preluate in mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea in natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. Valoarea corespunzatoare a constructiilor preluate in mod abuziv si demolate se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare in functie de volumul de informatii puse la dispozitia evaluatorului. Valoarea terenurilor, precum si a constructiilor nedemolate preluate in mod abuziv, care nu se pot restitui in natura, se stabileste potrivit valorii de piata de la data solutionarii notificarii, stabilita potrivit standardelor internationale de evaluare. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit legii nr. 10/2001 cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite sau despagubiri acordate in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. Daca restituirea in natura nu este posibila, detinatorul imobilului sau, dupa caz, entitatea investita cu solutionarea notificarii este obligata ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, in termen 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, sa acorde persoanei indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii ori sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, in situatiile in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita. Legea nr.247/2005 reglementeaza sursele de finantare, cuantumul si procedura de acordare a despagubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite in natura, rezultate din aplicarea Legii 10/2001. Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordarii de despagubiri in conformitate cu prevederile prezentei legi se infiinteaza organismul de plasament colectiv in valori mobiliare denumit Fondul "Proprietatea". In intelesul Legii nr. 247/2005: a) titlurile de despagubire sunt certificate emise de Cancelaria primului ministru, prin Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, in numele si pe seama statului roman, care incorporeaza drepturile de creanta ale detinatorilor asupra statului roman, corespunzator despagubirilor acordate potrivit legii nr. 247/2005 si care urmeaza a fi exersate prin conversia in actiuni emise de Fondul "Proprietatea"; "titlurile de despagubire" nu pot fi vandute sau cumparate inainte de conversia lor in actiuni emise de Fondul "Proprietatea"; b) Fondul "Proprietatea" este acea entitate destinata realizarii platii prin echivalent a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de statul roman; c) entitatea investita cu solutionarea notificarii este, dupa caz, unitatea detinatoare sau persoana juridica abilitata de lege sa solutioneze o notificare cu privire la un bun care nu se afla in patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finantelor Publice, alte autoritati publice centrale sau locale implicate). Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt urmatoarele: a) acordarea unor despagubiri juste si echitabile in raport cu practica jurisdictionala interna si internationala avand ca obiect cauze prin care s-au stabilit despagubiri pentru imobile preluate in mod abuziv de statul roman; b) neplafonarea prin lege a despagubirilor acordate conform prevederilor legii 247/2005. Titlurile de despagubire au urmatorul regim juridic si caracteristici: a) drepturile stabilite prin titlurile de despagubire se pot transmite numai prin succesiune, potrivit prevederilor legii civile romane; b) prin derogare de la prevederile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, veniturile aferente titlurilor de plata obtinute de persoanele indreptatite potrivit legii, titularii initiali aflati in evidenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, sau mostenitorii legali ai acestora, nu sunt venituri impozabile; c) au o durata limitata de existenta si circulatie, respectiv pana la conversia in actiuni emise de Fondul "Proprietatea"; d) vor fi emise de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor. Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despagubire pot fi individuale, caz in care se refera la o singura persoana despagubita, sau cumulate, caz in care se refera la mai multe persoane despagubite, pe baza de lista alfabetica a titularilor de drept. Dupa constituirea Fondului "Proprietatea", deciziile individuale sau colective se vor transmite prin grija Secretariatului Comisiei Centrale, in termen de 10 zile de la emitere, la societatea de administrare a Fondului "Proprietatea" si la entitatea de depozitare si inregistrare a actiunilor Fondului.
×