x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Regimul juridic al adoptiei

0
25 Mar 2005 - 00:00

In Romania, regimul juridic al adoptiei este reglementat prin Legea nr. 273/2004.

  • de EDUARD FAGARASEANU
  • SFATURI JURIDICE

  • Adoptia este definita drept operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului. Pe tot parcursul procedurii de adoptie, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul este obligata sa ofere acestuia informatii si explicatii clare si complete, potrivit varstei si gradului sau de maturitate, referitoare la etapele si durata procesului de adoptie, la efectele acesteia, precum si la adoptator sau familia adoptatoare si rudele acestora.

    CONDITII. Adoptia se incheie numai daca aceasta este in interesul superior al copilului. Copilul poate fi adoptat pana la implinirea varstei majoratului civil. Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale. In cadrul procedurii de adoptie se iau masurile necesare pentru ca fratii sa fie incredintati impreuna. Incredintarea separata a fratilor in vederea adoptiei, precum si adoptia acestora de catre persoane sau familii diferite se pot face numai daca acest lucru este in interesul lor superior.

    Copilul nu poate fi adoptat de mai multi adoptatori nici simultan, nici succesiv. Prin exceptie poate fi incuviintata, dupa caz, adoptia simultana sau adoptii succesive, atunci cand adoptatorii sunt sot si sotie si, de asemenea, poate fi incuviintata o noua adoptie atunci cand adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat (in acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii), ori cand adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv.

    Potrivit Legii nr. 273/2004, adoptia intre frati este interzisa. De asemenea, sunt interzise adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti. In plus, persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta. Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cel pe care doresc sa il adopte. Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptatori este mai mica de 18 ani, dar in nici o situatie mai putin de 15 ani.

    ADOPTATORI. Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare dezvoltarii depline si armonioase a personalitatii copilului. Persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt urmatoarele:
  • parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
  • copilul care a implinit varsta de 10 ani;
  • adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare.

    CONSIMTAMANT. Nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau efectuarii unei contraprestatii, indiferent de natura acesteia, fie ea anterioara sau ulterioara.

    Consimtamantul la adoptie trebuie sa fie dat de catre parintii firesti ai copilului. In cazul adoptiei copilului si de catre sotul adoptatorului, consimtamantul trebuie exprimat de catre sotul care este deja parinte adoptator al copilului.

    Parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. Consimtamantul reprezentantului legal este obligatoriu. Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator.

    In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.

    Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, tutorele acestuia trebuie sa consimta la adoptie in mod liber, neconditionat, si numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului.

    Directia in a carei raza teritoriala locuiesc parintii firesti sau, dupa caz, tutorele este obligata sa asigure consilierea si informarea acestora inaintea exprimarii de catre acestia a consimtamantului la adoptie si sa intocmeasca un raport in acest sens.

    Consimtamantul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da in fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei. In cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau, consimtamantul parintelui firesc se da in forma autentica prin act notarial.

    Consimtamantul la adoptie al parintilor firesti ai copilului sau, dupa caz, al tutorelui poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului inscrisa in certificatul de nastere.

    REVOCARE. Parintele firesc sau, dupa caz, tutorele poate revoca consimtamantul in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui in conditiile legii.

    Consimtamantul la adoptie al copilului care a implinit varsta de 10 ani se da in fata instantei judecatoresti, in faza incuviintarii adoptiei. Adoptia nu va putea fi incuviintata fara consimtamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani. Anterior exprimarii consimtamantului, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul care a implinit varsta de 10 ani il va sfatui si informa pe acesta, tinand seama de varsta si de maturitatea sa, in special asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamantului sau la adoptie, si va intocmi un raport in acest sens. Consimtamantul adoptatorului sau familiei adoptatoare se da in fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

    Daca persoana care doreste sa adopte este casatorita, este necesar si consimtamantul sotului sau, cu exceptia cazurilor in care acesta este in imposibilitate de a-si manifesta vointa.

    DREPTURI LA MOSTENIRE

    Gardin Maria, Constanta: "Va scriu cu rugamintea de a ma ajuta in a intelege ce drepturi imi revin in urma procesului intentat mie de fiica mea, unicul mostenitor, dupa moartea sotului meu. Am ramas cu un apartament, o casa, o masina si un loc de veci. Pe fiica mea am adoptat-o, cu drepturi depline, in urma cu 29 de ani. Dupa terminarea facultatii, s-a casatorit si s-a mutat in apartamentul nostru, iar eu m-am mutat la casa. Timp de sase ani, dupa decesul sotului i-am intretinut pe amandoi si le-am platit datoriile, insa toate au fost in zadar, intrucat comportamentul lor a fost din ce in ce mai agresiv. Se poate sa anulez actul de adoptie si, daca da, in ce conditii? In termen legal, dupa moartea sotului, am deschis succesiunea, iar fiica mea nu s-a prezentat, preferand sa-mi deschida ea proces. Care este partea mea, conform legii? Locul de veci concesionat intra la partaj?".

    RASPUNS: Potrivit art. 30 din Codul familiei, "bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune". In articolul 31 se precizeaza exceptiile de la aceasta regula, la litera d) aratandu-se ca nu sunt bunuri comune ale celor doi soti "bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune". Asadar, locul de veci mostenit de la tatal dvs. va apartine in totalitate, cu conditia ca tatal dvs. sa nu fi dispus ca el apartine si dvs., si sotului. In ceea ce priveste drepturile dvs., potrivit art. 30, veti dobandi 1/2 din totalitatea bunurilor comune. Daca defunctul nu a lasat un testament, atunci din cealalta jumatate a bunurilor sale sotul supravietuitor are dreptul la 1/4, daca vine la mostenire in concurs cu descendentii directi (copii), la 1/3, daca vine la mosteniri in concurs cu ascendentii privilegiati (tatal si mama defunctului) plus colateralii privilegiati (fratii si surorile defunctului), 1/2, daca vine in concurs la mostenire numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, 3/4, in concurs cu ascendentii ordinari (bunici si strabunici) sau cu colateralii ordinari (unchi, matusi, veri primari, fratii si surorile bunicilor). Asadar, dvs. veti dobandi 1/4 din masa succesorala a sotului dvs., la care se adauga 1/2 din bunurile comune dobandite in timpul casatoriei.

    DESPAGUBIRI PENTRU REFUGIATI

    Ionel Evghenia, Craiova, jud. Dolj: "V-am scris in speranta ca ma veti ajuta. Problema mea este legata de aplicarea Legii nr. 9/1998. Dosarul, insotit de Hotararea nr. 78/05. 03.2002 a Comisiei Judetene Dolj pentru aplicarea Legii 9/1998 a fost trimis in vederea validarii Comisiei Centrale pentru aplicarea sus-numitei legi, fiind inregistrat la Ministerul Finantelor Publice sub nr. 5244/2002. Nu inteleg de ce, din moment ce mi-a fost aprobata cererea si ar trebui sa primesc compensatii banesti in valoare de 557.132.445 lei, eu nu primesc nici un ban. Va rog sa-mi spuneti ce trebuie sa fac si cui trebuie sa ma adresez pentru a primi ceea ce este al meu".

    RASPUNS: Potrivit Hotararii nr. 475/2000 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, procedura de acordare a despagubirilor este urmatoarea: pe baza hotararii definitive a comisiei centrale sau a hotararilor judecatoresti definitive, in termen de 10 zile de la primirea acestora, beneficiarii solicita directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetean, respectiv a Municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi au domiciliul, plata sumelor aprobate.

    Solicitarea platii se face pe baza de cerere scrisa la care se anexeaza si hotararea comisiei centrale sau hotararea judecatoreasca definitiva. Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetean, respectiv a municipiului Bucuresti, centralizeaza cererile primite si transmit Ministerului Finantelor necesarul de credite bugetare, mentionand numarul si data hotararii comisiei centrale sau ale hotararilor judecatoresti definitive, numele si prenumele beneficiarilor compensatiilor aprobate, adresa si suma de plata.

    Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, vireaza sumele in lei, reprezentand despagubirea acordata in conditiile legii, in contul personal al beneficiarului acesteia, deschis la o banca sau la Casa de Economii si Consemnatiuni, dupa caz.
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   copilului,   legii,   vărsta,   firesti,   consimtamantul

    Serviciul de email marketing furnizat de