Regimul juridic al strainilor in Romania

13 Mai 2005 • 00:00

Ordonanta de Urgenta nr. 194/2002 constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, sederea si iesirea strainilor pe teritoriul Romaniei sau de pe teritoriul Romaniei, drepturile si obligatiile acestora, precum si masuri specifice de control al imigratiei, in conformitate cu obligatiile asumate de tara noastra prin documente internationale la care este parte.

de EDUARD FAGARASEANU

SFATURI JURIDICE

IN VIZITA. Pe timpul sederii in Romania, strainii sunt obligati sa respecte legislatia romana

Strainii care locuiesc legal in Romania se bucura de urmatoarele drepturi:

protectia generala a persoanelor si a averilor garantata de Constitutie si alte legi;

se pot deplasa liber si isi pot stabili resedinta sau, dupa caz, domiciliul oriunde pe teritoriul Romaniei;

in situatia in care parasesc temporar teritoriul statului roman au dreptul de a reintra pe toata durata valabilitatii permisului de sedere;

pot beneficia de masuri de protectie sociala din partea statului, in aceleasi conditii ca si cetatenii romani, numai strainii cu resedinta sau domiciliul in Romania;

strainii cuprinsi in invatamantul de toate gradele au acces, fara restrictii, la activitatile scolare si de instituire sociala.

OBLIGATII. Pe timpul sederii in Romania, strainii sunt obligati sa respecte legislatia romana. Strainii nu pot organiza pe teritoriul Romaniei partide politice ori alte organizatii sau grupari similare acestora si nici nu pot face parte din acestea, nu pot ocupa functii si demnitati publice si nu pot initia, organiza sau participa la manifestatii ori intruniri care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale. Strainii nu pot finanta partide, organizatii, grupari sau manifestatii ori intruniri.

Strainii aflati pe teritoriul Romaniei sunt obligati sa respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, dupa caz, de a ramane in Romania, sa nu ramana pe teritoriul Romaniei peste perioada pentru care li s-a aprobat sederea, precum si sa depuna toate diligentele necesare pentru a iesi din Romania pana la expirarea acestei perioade. Strainii care intra pe teritoriul statului roman sau care ies de pe acesta au obligatia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii, si au obligatia de a se supune, in conditiile legii, controlului organelor de Politie si al celorlalte autoritati publice competente.

CERINTE. Intrarea pe teritoriul Romaniei poate fi permisa strainilor care indeplinesc urmatoarele conditii:

poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul roman;

poseda viza romana acordata sau, dupa caz, poseda permis de sedere valabil;

prezinta documente care justifica scopul si conditiile sederii lor si care fac dovada existentei unor mijloace corespunzatoare atat pentru intretinere pe perioada sederii, cat si pentru intoarcere in tara de origine sau pentru tranzitul catre alt stat in care exista siguranta ca li se va permite intrarea;

prezinta garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau ca vor parasi teritoriul Romaniei, in cazul strainilor aflati in tranzit;

nu sunt inclusi in categoria strainilor impotriva carora s-a instituit masura interzicerii intrarii in Romania sau care au fost declarati indezirabili;

nu prezinta un pericol pentru apararea si siguranta nationala, ordinea, sanatatea ori morala publica.

Intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului international de persoane. Trecerea frontierei de stat romane se poate face si prin alte locuri, in conditiile stabilite prin acorduri si intelegerii intre Romania si alte state.

INSTIINTARE. Pe durata sederii in Romania, strainii sunt obligati sa declare la formatiunea teritoriala a Autoritatii pentru straini care le-a acordat dreptul de sedere urmatoarele:

schimbarea adresei de resedinta sau domiciliu;

orice modificare intervenita in situatia personala, in special schimbarea cetateniei, incheierea, desfacerea sau anularea casatoriei, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul Romaniei;

orice modificare intervenita in legatura cu angajarea sa in munca;

pierderea, prelungirea valabilitatii sau schimbarea documentelor de trecere a frontierei de stat. Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarat organului de Politie competent teritorial in termen de 48 de ore.

SEDEREA

Strainii aflati temporar, in mod legal, in Romania pot ramane pe teritoriul statului roman numai pana la data la care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza sau, dupa caz, prin permisul de sedere. In cazul in care prin conventii internationale sau acte normative prin care se desfiinteaza unilateral regimul de vize nu este prevazuta perioada pentru care vizele sunt desfiintate, strainilor care nu au obligatia obtinerii vizei pentru a intra in Romania li se permite accesul pe teritoriul statului roman si pot ramane pana la 90 de zile, in decurs de 6 luni, incepand cu ziua primei intrari in tara.

IESIREA

In cazul in care strainul nu mai este in posesia documentului de trecere a frontierei de stat, trebuie sa prezinte la iesirea din Romania un nou document, valabil. In aceasta situatie, organele de Politie de frontiera permit iesirea din tara cu avizul Autoritatii pentru straini. Acesta se elibereaza in regim de urgenta, iar in situatiile in care sunt necesare verificari amanuntite, termenul poate fi de maximum cinci zile. Iesirea din tara a strainilor care au cetatenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat. In cazuri deosebite, organele Politiei de frontiera pot permite iesirea si in baza documentului care atesta o alta cetatenie.

CALEA FIREASCA A JUDECATII

Danoiu Iosif, Campina: "Am avut un spatiu comercial in suprafata de 28 m patrati intr-un complex din comuna Magureni, judetul Prahova, cu contract de inchiriere pana in 6.01.2004. In ziua de 23.05.2002 primesc notificarea nr. 75 de la firma de la care am inchiriat spatiul comercial, ca in termen de 90 de zile sa parasesc spatiul pentru ca a fost pus in vanzare si adjudecat. In contractul de inchiriere se specifica ca voi fi anuntat cu 90 de zile inaintea unei astfel de situatii. Am fost la un avocat care m-a sfatuit sa le trimitem o notificare prin care sa le atragem atentia ca ceea ce fac ei este ilegal. Nu am intentat un proces pentru ca asa mi-a sugerat avocatul, pana la un moment dat cand acesta m-a asigurat ca are o metoda cu care vom castiga sigur. Am facut plangeri impotriva acestui avocat la Baroul Prahova, la Bucuresti si la Autoritatea Nationala a Protectiei Consumatorului si toate se pierd la Baroul Prahova. Exista vreun termen pana cand mai pot sa dau in judecata firma de la care am inchiriat spatiul? Ce sanse am la Curtea Suprema?".

RASPUNS: Potrivit dreptului civil, dreptul la actiune presupune posibilitatea de a sesiza organul de jurisdictie si posibilitatea de a obtine condamnarea paratului, adica posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a obtine obligarea subiectului pasiv la executarea obligatiei corelative sau la recunoasterea dreptului subiectiv. Prescriptia extinctiva reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege. Termenul de prescriptie extinctiva este intervalul de timp, stabilit de lege, inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune, sub sanctiunea pierderii posibilitatii de a obtine condamnarea paratului la executarea obligatiei ce ii revine. Termenul general de prescriptie extinctive este de trei ani, aplicabil raporturilor juridice obligationale. Acest termen se aplica tuturor actiunilor personale, indiferent de izvorul concret al raportului juridic obligational, cu exceptia cazurilor pentru care exista termene speciale de prescriptie extinctiva. Asadar, din momentul nasterii dreptului la actiune, cititorul are la dispozitie un termen de trei ani pentru formularea actiunii in justitie. Cu privire la cea de-a doua intrebare formulata de cititor trebuie sa facem cateva precizari referitoare la competenta instantelor judecatoresti dupa materie. Astfel, judecatoriile judeca in prima instanta toate procesele si cerereile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante. Tribunalele judeca in prima instanta, ca instanta de recurs, recursurile in cazuri expres prevazute de lege. Curtile de apel judeca in prima instanta ca instanta de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii si tribunale in prima instanta si ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si alte hotarari si recursuri in interesul legii. Asadar, cititorul nu poate sa se adreseze cu cererea de chemare in judecata direct Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ci trebuie sa urmeze calea fireasca a judecatii, judecata in prima instanta, apel si recurs.

RASPUNDEREA PENALA

Morariu Elis: "In 1990, am fost victima unui jaf in urma caruia mi s-a furat tot din apartament. Dupa inceperea unei anchete, Procuratura mi-a raspuns ca urmarirea penala a incetat pentru ca autorii au decedat. Nu raspunde nimeni de aceasta fapta?".

RASPUNS: Potrivit art. 11 din Codul de Procedura Penala, urmarirea penala inceteaza in situatia in care invinuitul sau inculpatul a decedat. In plus, trebuie precizat faptul ca raspunderea penala este personala astfel incat nimeni nu poate fi tras la raspundere in locul altei persoane. Pe de alta parte, trebuie precizat si faptul ca in procesul penal exista, in anumite cazuri, si partea responsabila civilmente, adica persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului. Sunt parti responsabile civilmente: parintii pentru faptele ilicite savarsite de copiii lor minori; comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate; institutorii si mestesugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii si ucenicii aflati sub supravegherea lor; persoanele care indeplinesc functii de conducere, precum si orice alte persoane care s-au facut vinovate de angajarea, trecerea sau mentinerea in functie a unui gestionar fara respectarea conditiilor legale etc. Asadar, exista si situatii in care in procesul penal este chemata sa raspunda o alta persoana, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului. In masura in care nu exista o parte responsabila civilmente si autorii jafului au decedat, urmarirea penala inceteaza.

Subiecte în articol: arhiva jurnalul romania stat româniei instanţa teritoriul străinii strainilor frontierei

Urmăriți Jurnalul și pe Google News

TOP articole pe Jurnalul.ro:

Parteneri