x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori - 19 ianuarie 2006

0
19 Ian 2006 - 00:00

Leonte Maria, Bucuresti:
"Am facut o cerere de recalculare a pensiei, la Casa de Pensii a Sectorului 2, la data de 29.09.2004. Am mai facut o cerere la data de 30.09.2004. Primul dosar a fost facut in vederea recalcularii pensiei, mentionand ca am facultatea terminata, iar cel de-al doilea, pentru ca am mai muncit un an dupa pensionare. Am mers intr-o audienta si mi s-a spus ca intr-o luna voi primi pensia marita. Nu s-a intamplat nimic. La 05.07.2005 am fost din nou in audienta la Casa de Pensii, la 01.08.2005 am facut alta cerere. Din nou nimic. De ce nu mi se recalculeaza pensia? Ce trebuie sa fac?".

RASPUNS: Potrivit specialistilor de la Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale "intrucat nu ati mentionat datele necesare pentru a putea verifica situatia prezentata, si anume numar de dosar si numerele de inregistrare ale cererilor pe care le-ati adresat Casei de Pensii Sector 2, va indrumam sa adresati un memoriu, care sa contina elementele respective, CNPAS din Strada Latina nr.8, Sector 2, Bucuresti".

Subasa Beniamin, Arad:
"Stau la bloc si mi s-a comunicat ca trebuie sa schimbam contoarele de apa calda si rece la care s-au cerut 240.000 de lei de bucata. Eu, care am cinci bucati, am achitat 1.200.000. Va rog sa-mi spuneti daca e corect ce au facut. Era normal sa platesc manopera dar nu sa platesc si contorul, pentru ca eu de la inceput am cumparat aceste contoare?".

RASPUNS: De la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat am aflat ca "verificarea, repararea sau schimbarea contoarelor instalate in apartament, aflate in proprietatea dumneavoastra, iesite din garantie, care nu mai inregistreaza consumul efectuat, trebuie sa fie platite de catre proprietar (conform prevederilor din contractul incheiat la montarea acestor aparate de masura).

Dumitru Adriana, Braila:
"Doresc sa stiu cate ceva despre cupoanele pentru incalzire, cine se incadreaza in prevederile legii, de la ce data se depun actele si unde anume"

RASPUNS: Informatii privind aceste cupoane puteti primi la Primaria Municipiului Braila si Directia Judeteana de Munca Solidaritate Sociala si Familie.

Petcana Florea, Bucuresti:
"Am 61 de ani dintre care 45 de munca pe care ii implinesc in august, anul acesta. Legea pensiilor imi da dreptul sa ies anticipat la pensie, pentru ca indeplinesc toate conditiile, dar cei de la Casa de Pensii mi-au spus ca nu imi apare si pensia suplimentara pentru care mi s-au oprit bani de cand m-am angajat. Indeplinind toate conditiile pentru a iesi la pensie anticipat, de ce trebuie sa mai fiu penalizat cu 13%?".

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: "Referitor la pensia suplimentara, va informam ca potrivit art. 180, alin. (1), la data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, pensiile de asigurari sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurari sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislatiei anterioare, precum si ajutoarele sociale stabilite potrivit legislatiei de pensii devin pensii in intelesul acestei legi. Astfel, conform legislatiei actuale, in sistemul public se acorda doar urmatoarele categorii de pensii: a) pensia pentru limita de varsta; b) pensia anticipata; c) pensia anticipata partiala; d) pensia de invaliditate; e) pensia de urmas. Totusi, asiguratii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentara cu 2%, 3%, respectiv 5%, in conformitate cu art. 165, alin. (1) din Legea nr. 19/2000, beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele anuale realizate in aceste perioade, astfel: a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967-1 ianuarie 1973; b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973-1 ianuarie 1978; c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986; d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986-1 noiembrie 1990; e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990-1 aprilie 1991; f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991-1 aprilie 1992; g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de dupa 1 februarie 1999. Asiguratii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentara beneficiaza de o crestere a punctajului, determinat prin aplicarea urmatoarelor procente la punctajele anuale realizate in aceste perioade, astfel: a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977-1 ianuarie 1978; b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978-1 iulie 1986. Asadar, pensia suplimentara nu apare evidentiata distinct pe decizia de pensie, aceasta fiind inclusa in pensia de asigurari sociale (pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala etc.). De principiu, va informam ca pensia anticipata, conform prevederilor art. 49, se acorda cu cel mult cinci ani inaintea varstelor standard de pensionare, asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin zece ani. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate: perioada in care asiguratul a satisfacut serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus, perioada in care a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat, potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate. Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta, deci fara penalizare. Procentul de diminuare a pensiei se aplica numai in cazul pensiei anticipate partiale si nu are nici o legatura cu procentele platite la Fondul pentru pensia suplimentara. Procentele de penalizare sunt stabilite si se aplica in functie de stagiul de cotizare realizat peste stagiul standard complet de cotizare si de numarul lunilor de anticipare. In concluzie, daca indepliniti conditiile mai sus mentionate, puteti beneficia de pensia anticipata (fara a fi penalizata).

CONSIDERATII JURIDICE ASUPRA DREPTULUI DE SERVITUTE
Dreptul de servitute este definit ca un drept real principal derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominant pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti.

CARACTERE JURIDICE. Dreptul de servitute este un drept imobiliar intrucat se constituie numai in folosul si respectiv in sarcina unor imobile. Servitutea este un drept perpetuu, intrucat se mentine atat timp cat exista cele doua imobile si situatia care a determinat constituirea ei. Dreptul de servitute poate fi limitat sau stins prin conventia proprietarilor celor doua imobile. Servitutea este indivizibila, in sensul ca profita intregului fond dominant si greveaza, in intregime, fondului aservit.

TRECERE. Servitutea de trecere este o servitute legala, stabilita pe baza unor dispozitii normative exprese, in considerarea utilitatii publice ori in interesul comun al proprietarilor unor imobile invecinate. Servitutea de trecere este o servitute nereciproca sau unilaterala, intrucat se stabileste exclusiv in folosul unuia dintre imobile si in sarcina celuilalt imobil, astfel incat unul este numai fond dominant, iar altul numai fond aservit.

In cazul acestei servituti de trecere, drepturile si obligatiile proprietarilor celor doua imobile sunt reglementate de lege. Potrivit acestei servituti proprietarul al carui loc este infundat, in sensul ca nu are iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru a-si folosi propriul fond, insa cu obligatia de a-l despagubi pentru pagubele ce i le-ar cauza.

CONDITII. Pentru a se institui aceasta servitute, trecerea trebuie sa se faca pe calea cea mai scurta de iesire la drumul public si prin locul care ar pricinui cea mai mica paguba proprietarului fondului aservit. Proprietarul fondului aservit este obligat sa nu faca nimic de natura a impiedica realizarea intereselor legitime ale proprietarului fondului dominant.

Potrivit Codului Civil prin "loc infundat" se intelege acel fond care nu are nici o iesire la calea publica. Practica judiciara a extins notiunea de loc infundat la toate acele situatii in care, desi exista o astfel de iesire, ea prezinta inconveniente grave sau poate fi periculoasa pentru proprietarul fondului dominant, asadar nu se refera numai la imposibilitatea absoluta de a iesi la calea publica.

Pe de alta parte, in situatia in care exista iesire la calea publica pe un drum care este impracticabil, dar care poate deveni practicabil cu anumite cheltuieli nu se poate constitui un drept de servitute. La stabilirea unei servituti de trecere, instantele de judecata trebuie sa tina seama si de interesul celui care urmeaza sa suporte consecintele ei, fara a avea in vedere exclusiv interesul celui ce urmeaza sa beneficieze de dreptul de trecere. In plus, pentru a da nastere la un drept de trecere, lipsa iesirii la cale publica trebuie sa fie straina de conduita proprietarului locului infundat.

DREPTURI SI OBLIGATII. Proprietarul imobilului sau fondului dominant are urmatoarele drepturi si obligatii generale:
  • de a face toate lucrarile necesare pentru conservarea si exercitarea servitutii, aceste lucrari se fac pe cheltuiala sa;
  • de a se folosi de servitute numai in conformitate cu legea;
  • de a nu face lucrari care ar antrena schimbari impovaratoare pentru fondul aservit.

    Proprietarul fondului aservit are obligatia de a se abtine de la orice fapta prin care ar tulbura exercitiul normal al servitutii, chiar daca aceasta ar deveni prea impovaratoare. In situatia in care servitutea ar deveni prea impovaratoare sau il pune in imposibilitatea de a efectua unele reparatii folositoare, proprietarul fondului aservit poate oferi proprietarului fondului dominant un alt loc cu aceeasi intrebuintare. Pentru apararea dreptului de servitute, titularul sau are la dispozitie actiunea confesorie de servitute prin intermediul careia il poate actiona in judecata pe proprietarul fondului aservit, pentru a-l obliga sa respecte servitutea de trecere constituita anterior. Servitutea de trecere se intabuleaza pentru opozabilitate fata de terti.

    Stefanica, Dutu & Asociatii, societate de avocati
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   ianuarie,   pensii,   perioada,   fond,   fondului,   pensia,   pensiei,   imobile,   proprietarul,   servitute,   trecere,   aservit,   dominant,   servitutea

    Serviciul de email marketing furnizat de