x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori

0
18 Apr 2006 - 00:00
Scrisori


Numirea cenzorilor si mandatul


Cenzorii pot fi numiti prin actul constitutiv sau prin act aditional la actul constitutiv. Primii cenzori sunt numiti prin actul constitutiv, conform art. 8 lit. h) din Legea 31/1990. Durata mandatului lor este de trei ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Art. 159 alin (4) din Legea 31/1990 prevede ca "cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil", pentru a efectua controlul asupra actelor contabile ale societatii si asupra bilantului anual, si a contului de profit si de pierderi.

NUMIRE. Conform Legii 31/1990, "cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert care exercita profesia individual ori in forme asociative."

Deoarece legea nu distinge in functie de calitatea actionarului, rezulta ca si un actionar persoana juridica ar putea fi numit prin actul constitutiv sau ales cenzor. Un argument in acest sens ar fi ca legea permite unei persoane juridice sa fie numita sau aleasa administrator. Pe de alta parte, art. 8 lit. h) din Legea 31/1990 (care reglementeaza continutul actului constitutiv al societatii pe actiuni) se refera in mod explicit la cenzori persoane juridice, precizand ca trebuie mentionate in actul constitutiv "denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor persoane juridice."

In concluzie, si o persoana juridica poate fi numita prin actul constitutiv sau aleasa cenzor, legiuitorul nestabilind o interdictie in acest sens.

Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.

INCOMPATIBILITATI. Conform Legii 31/1990, nu pot fi cenzori "persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta".

O alta interdictie stabilita indirect de art. 166 alin (3) din Legea 31/1990 este ca un cenzor nu poate functiona concomitent in mai mult de trei societati comerciale in acelasi timp, exceptand cazul in care acel cenzor detine cel putin o patrime din numarul total al actiunilor societatii in care este cenzor.

In cazul in care nu se respecta interdictia sus-mentionata, sanctiunea este pierderea de drept a calitatii de cenzor in cea de-a patra si urmatoarele societati si obligarea sa, in favoarea statului, la plata, respectiv restituirea remuneratiei primite in calitatea de cenzor in aceste ultime societati.

Alte incompatibilitati sunt special prevazute pentru persoanele fizice (rudenia sau afinitatea) si nu fac obiectul prezentei analize.

O persoana juridica nu poate fi administrator si cenzor in acelasi timp, cumularea functiei de controlor si controlat fiind o imposibilitate logica si juridica. Aceasta incompatibilitate exista numai in interiorul aceleiasi societati.

Stefanica, Dutu & Asociatii,
societate de avocati

  • Petrescu Marin, Bucuresti: "Va citesc cu regularitate si pana acum nu am apelat la dumneavoastra, desi ma confrunt zi de zi cu diverse probleme, ca pensionar. Acum am o nelamurire: vreau sa stiu daca ni se vor da pensiile inainte de sfintele sarbatori de Pasti, pentru ca abia ne mai descurcam cu banii si vom avea mare nevoie de ei atunci."
    RASPUNS: Reprezentantii Casei Nationale de Pensii si cei ai Postei Romane au modificat graficul de achitare a pensiilor pana la 21 aprilie. Astfel, pensionarii si beneficiarii altor drepturi de protectie sociala isi vor primi sumele cuvenite inaintea sarbatorilor pascale. Pensiile acordate fostelor cadre militare vor fi achitate la domiciliul beneficiarilor incepand cu 10 aprilie, in timp ce drepturile de protectie sociala din sistemul public de pensii (pensii de asigurari sociale de stat, pensii pentru agricultori, ajutoare sociale etc.) vor fi platite, tot la domiciliu, incepand cu data de 12 aprilie. Ca de obicei, persoanele care nu vor fi gasite la domiciliu isi pot ridica banii cuveniti de la oficiile postale la care sunt arondate pana la 27 aprilie."

  • Sturzea Violeta, Teleorman: "Sunt angajata de la data de 1.01.2005 la o societate din Teleorman. In perioada 10.11 - 31.12.2005 am beneficiat de indemnizatia de maternitate. La data de 2.01.2006 s-au implinit 42 de zile de concediu de lauzie. Am depus cerere pentru acordarea concediului pentru cresterea si ingrijirea copilului incepand cu data de 3.01.2006. Stagiul de cotizare care a fost avut in vedere la stabilirea indemnizatiei este urmatorul: de la 1.01.2005 pana la 10.11.2005, avand calitatea de salariat cu contract individual de munca cu norma intreaga. Am dreptul sa primesc indemnizatia pentru cresterea copilului conform Ordonantei de Urgenta numarul 158 din data de 17.11.2005?"
    RASPUNS: Pentru a putea beneficia de concediu pentru cresterea copilului pana la varsta de doi ani si de indemnizatia aferenta, trebuie sa aveti un stagiu de cotizare de 12 luni. Informatii suplimentare puteti afla de la Directia de munca, solidaritate sociala si familie din judetul Teleorman, Strada Ion Creanga numarul 52-54, Alexandria, telefon: 0247/317086.

  • Olaru Mariuta, Ilfov: "Am auzit ca se dau niste bani pensionarilor. Despre ce suma este vorba si cand primim banii?"
    RASPUNS: Guvernul a aprobat recent hotararea privind acordarea unui ajutor banesc unor categorii de pensionari care beneficiaza de pensie din bugetul asigurarilor sociale. Cuantumul acestui ajutor este de: 50 RON in cazul pensionarilor care au pensia de pana la 200 RON si 40 RON pentru cei care au pensia intre 200 RON si 305 RON inclusiv. Cea din urma valoare reprezinta pensia medie din sistemul public de pensii, acordata pentru limita de varsta si stagiu complet de cotizare, la nivelul lunii martie 2006. Beneficiari vor fi in jur de 2,4 milioane de pensionari din sistemul public de pensii. Acest ajutor banesc acordat nu face parte din pensie si se achita o singura data, in aceasta luna. In situatia beneficiarilor de pensie de urmas, ajutorul se stabileste in functie de rezultatul insumarii cuantumului pensiilor corespunzatoare fiecarui urmas. De asemenea, ajutorul se acorda, in functie de numarul urmasilor, prin aplicarea urmatoarelor procente: 100% pentru trei sau mai multi urmasi; 75% pentru doi urmasi; 50% pentru un urmas.
  • AM PRIMIT LA REDACTIE
    Stimati guvernanti,
    Distingue tempora et concordabis iura (deosebeste timpurile si vei stabili principiul de drept)
    Urmare a tensiunii socio-confesionale create de Legea 247/2005 in mediul transilvanean, reactia preotimii si a credinciosilor Protopopiatului Ortodox Roman Oas este categorica, alaturandu-ne astfel demersurilor menite sa atraga atentia asupra faptului ca aceasta Lege 247, in forma actuala, "va genera grave convulsii sociale in Transilvania" (PS Justinian), pozitia BOR fiind cunoscuta si de neschimbat.
    Legea 247/2005, privitoare la dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere, are o multime de lacune, fapt pentru care Sf. Sinod al BOR, la data de 9.02.2006, hotaraste alcatuirea unei Comisii Sinodale formate din IPS Laurentiu Streza - Mitropolit al Ardealului, IPS Bartolomeu Anania - Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Andrei - Arhiepiscop al Alba-Iuliei si PS Justin Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Ep. Maramuresului si Satmarului, comisie care urmareste si aduce la cunostinta autoritatilor guvernamentale situatia de destabilizare socio-confesionala create inevitabil prin aplicarea Legii 247 in forma actuala.
    Lacunele legii in discutie constau in urmatoarele:
  • nu se tine cont de raportul cultic majoritate-minoritate, raport ce trebuie analizat intr-un context mult mai larg, inclusiv istoric. Pornim de la a sustine faptul ca majoritatea ortodocsilor din mediul transilvanean sunt urmasi de fapt si de drept ai celor in uzufructul carora s-au aflat proprietatile confiscate de statul comunist. Articolul 37 din Decretul 177/1948, care nu este abrogat, specifica urmatorul lucru: "Daca cei trecuti de la un cult la altul reprezinta cel putin 75% din numarul credinciosilor comunitatii locale a cultului parasit, intreaga avere se stramuta de drept in patrimoniul comunitatii locale a cultului adoptat".
  • un alt aspect lacunar este cel legat de neconcordanta intre prescrierile legislative si situatia reala a comunitatilor vizate. PS Justinian, intr-o adresa catre Guvernul Romaniei, consemneaza situatii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri al unor parohii care fiinteaza doar in acte, parohii ale unor localitati in care nu exista nici o biserica si nici macar o familie a minoritatii cultice; abuzuri care defavorizeaza parohiile cu credinciosi majoritari. In cadrul Protopopiatului Ortodox Roman Oas, in loca-litatile din aceasta circumscriptie, potri-vit recensamantului din 2002, majoritatea credinciosilor sunt de cult ortodox. Rugam, asadar, aprecierea si tratarea cu discernamant si intelepciune a prevederilor Legii 247.
    Pentru a preintampina aparitia unor grave conflicte sociale, rugam insistent luarea unor masuri in vederea suspendarii aplicarii prevederilor Legii 247/2005 in privinta reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere, cel putin pentru mediul transilvanean, in vederea rediscutarii si analizei mai eficiente a prezentei legi, tinand cont de faptul ca in agenda Senatului se afla, in regim de urgenta, proiectul de lege nr. 850/20.12.2005, care propune solutionarea realista si pasnica a acestei probleme in spatiul ardelenesc. Art. 3 din Decretul-lege 126/24.04.1990 obliga rezolvarea situatiei patrimoniale a cultului greco-catolic si ortodox in cadrul unor comisii mixte de dialog, ale caror rezultate sunt, din pacate, nesatisfacatoare. In plus, Legea 247, in forma actuala, nu face altceva decat sa acutizeze aceasta tensiune. Intr-o adresa patriarhala (nr. 285/21 oct. 2005) catre primul-ministru al Romaniei, PF Teoctist exemplifica cateva principii de care ar trebui sa se tina cont in noul format al legii: "Avand in vedere ca ambele culte mostenesc de la parintii lor acelasi patrimoniu, consideram ca se impune respectarea proportionalitatii in repartizarea patrimoniului intre cele doua culte; lacasul de cult si casa parohiala vor ramane in proprietatea cultului majoritar, urmand a fi despagubita comunitatea minoritara; statul va sprijini comunitatea minoritara sa-si construiasca un alt lacas de cult si, respectiv, o alta casa parohiala; terenul agricol si forestier se va restitui in natura, in functie de numarul de credinciosi".
    Adresa Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist este reinnoita la 10 febr. 2006/nr. 18, intrucat s-a constatat intarzierea (!!!) unui raspuns din partea primului-ministru. In aceasta noua adresa este exprimata propunerea potrivit careia sa fie suspendate dispozitiile Legii 247 cu referire speciala la cultul ortodox si cel greco-catolic, pana la elaborarea unui nou act.
    Domnilor guvernanti! Va rugam sa revizuiti Legea 247/2005, va rugam sa luati in consideratie cele relatate mai sus, dar mai ales dorinta preotimii si a credinciosilor care nu doresc tulburarea linistii in parohiile lor. Protopopiatul Ortodox Roman Oas, reprezentat de 41 de preoti si circa 50.000 de credinciosi ortodocsi, dimpreuna cu parohiile si manastirile din aceasta parte de tara, doreste sa ramana in deplina unitate cu Biserica neamului romanesc si in deplina unitate cu intreg poporul roman.

    Biroul de presa al Protopopiatului Ortodox Roman Oas
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   legea,   legii,   constitutiv,   actul,   cenzor,   ortodox

    Serviciul de email marketing furnizat de