x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori

0
30 Mar 2006 - 00:00
Maria Coman, Ilfov:
"As vrea sa stiu si eu cum s-a facut recalcularea pensiilor. Mie nu mi s-a facut nici o marire."

RASPUNS: Recalcularea pensiilor nu inseama majorarea pensiilor. Scopul masurii il reprezinta asigurarea unui raport de echitate intre toti pensionarii sistemului public de pensii. In acest mod, toate pensiile vor fi stabilite dupa aceeasi lege, dupa aceeasi metodologie, potrivit acelorasi principii, indiferent de data pensionarii si indiferent de legislatia care a fost aplicata la momentul stabilirii initiale. Astfel, procesul de recalculare a pensiilor consta in determinarea punctajului mediu anual al fiecarei pensii, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa formula de calcul introdusa de aceasta lege si cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1550/2004 privind efectuarea operatiunilor de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public. Concret, pentru fiecare pensionar in parte se determina punctajul mediu anual, dupa cum urmeaza: a) se imparte venitul salarial din fiecare an lucrat, rezultat din insumarea salariului cu sporurile cu caracter permanent existente in carnetul de munca, la salariul mediu pe economie din acel an, dupa care se face suma punctajelor anuale din fiecare an de activitate, rezultand un numar total de puncte; b) acest numar total de puncte se imparte la stagiul de cotizare (vechimea in munca), care este de 20 ani pentru femei si 25 de ani pentru barbati - in cazul celor pensionati pana in iulie 1977, respectiv 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru barbati - in cazul celor pensionati dupa iulie 1977 si pana in luna martie 2001, inclusiv; c) rezulta punctajul mediu anual care se atribuie pensionarului, pe baza caruia se determina cuantumul pensiei; d) cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie, aceasta fiind in anul 2005, de 2.955.592 lei. In concluzie, punctajul mediu anual este direct proportional cu nivelul salariilor avute in perioada de activitate, cat si cu stagiul de cotizare efectiv realizat (vechimea in munca). Astfel, in urma recalcularii, o parte dintre pensii inregistreaza o crestere a punctajului mediu anual, implicit a cuantumului, in timp ce alte pensii inregistreaza o scadere a punctajului mediu anual. In cel de-al doilea caz, cand punctajul individual recalculat este mai mic, aceste pensii nu vor suferi o modificare a cuantumului, mentinandu-se punctajul corespunzator pensiei aflate in plata.

Bratu Nicoleta Mihaela, Ialomita:
"Sunt ingrijitoare la o scoala cu clasele I-VIII cu contract de munca pe perioada nedeterminata, din 20.12.1999, cu jumatate de norma. Am avut si norma intreaga timp de opt luni. Din data de 22.11.2004 mi s-a facut norma intreaga. Am ramas insarcinata, am luat concediu prenatal la 01.02.2005 si am nascut la data de 24.03.2005. Am stat in concediu post-natal pana la data de 1 iunie 2005. Am solicitat concediu pentru cresterea copilului pana la doi ani, care cred ca mi se cuvine prin lege. Casa de Pensii si Camera de munca din Slobozia, de care apartin, nu-mi acorda acest drept, iar acum sunt nevoita ca la nici trei luni (varsta copilului) sa incep munca. Este corect?"

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: "In conformitate cu dispozitiile art. 121, alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, modificata si completata prin Legea nr. 577/2003, asiguratii sistemului public de pensii beneficiaza de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de doi ani, in cazul copilului cu handicap pana la implinirea varstei de trei ani. Potrivit prevederii legii mentionate, stagiul de cotizare necesar acordarii acestei prestatii, este de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului. Mentionam ca potrivit dispozitiilor art. 103, alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii asa cum au fost in vigoare de la data de 1 martie 2003 pana la data de 5 iulie 2005 (data aplicarii O.U.G nr. 65/2005), in cazul salariatului care desfasoara activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat. In consecinta, pentru a putea beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de doi ani, trebuie sa faceti dovada realizarii unui stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in perioada 24.03.2004-23.03.2005 (ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului).

A.D, Bucuresti:
"Pana la 01.03.2005 am fost somera si incepand cu 01.03.2005 am dreptul la pensie pentru limita de varsta. Pe 28.02.2005 am depus dosarul de pensie la Casa de Pensii a Sectorului 3 cand mi s-a spus la ghiseu ca in termen de trei luni voi primi decizia. Dupa 28.05.2005, neprimind nici un raspuns, am fost la Casa de Pensii, iar la ghiseul unde se depun dosarele mi s-a spus ca dosarul meu nu este rezolvat si am primit un numar de telefon la care sa vorbesc cu doamna care se ocupa de dosar. Am sunat aproape o saptamana, si nu am reusit sa dau de dansa. Am fost pe data de 23.06.2005 din nou la Casa de Pensii unde o doamna a refuzat sa ma treaca in registru. Am incercat s-o intreb apoi daca pot vorbi totusi cu cineva care sa-mi dea un raspuns concret insa aceasta «doamna», mi-a sugerat sa ma duc s-o caut pe cea la care am dosarul. Nu am mai putut afla nimic, va intreb unde pot sa ma interesez de dosarul meu".

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: "Intrucat datele furnizate de petenta (nume, prenume, adresa) care s-a adresat redactiei dvs. sunt insuficiente, nu putem identifica cererea, eventual dosarul de pensionare, in vederea solutionarii situatiei semnalate de catre aceasta". Va sugeram sa va adresati la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale din strada Latina 8, sector 2, Bucuresti, telefon Infoline - 021 - 250.91.11, sau 0800.826.727 (linie telefonica gratuita) pentru a oferi amanuntele necesare rezolvarii situatiei dumneavoastra.

Ana Chiscop, Bacau:
"Incerc sa aflu daca o societate a dat dividende din 1990 incoace. Eu am actiuni acolo, dar nu am primit nimic. Ar fi extraordinar sa-mi puteti comunica aceasta informatie".

RASPUNS: Orice societate care are actiuni distribuite public este obligata sa anunte burselor unde sunt tranzactionate, in presa si in Monitorul Oficial datele AGA, ca si date despre activitatea sa. Informatii puteti obtine si de la o filiala locala a unei societati de servicii de investitii financiare, care este autorizata sa intermedieze tranzactionarea actiunilor la una dintre cele doua burse. Publicul interesat poate consulta si site-urile: www.rasd.ro (pentru societatile cotate la Bursa Electronica Rasdaq) si www.bvb.ro (pentru cele cotate la Bursa de Valori Bucuresti), unde sunt disponibile rapoartele societatilor emitente de actiuni, facute publice conform legii.

CE AI VRUT SA AFLI DESPRE CEC
Cecul este un inscris prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci la care are un disponibil banesc, numit tras, sa plateasca, la prezentarea titlului, o suma de bani altei persoane, numita beneficiar.

Cecul cuprinde:
  • 1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
  • 2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.
  • 3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).
  • 4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
  • 5. Aratarea datei si a locului emiterii.
  • 6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).

    Titlul caruia ii lipseste una din conditiile mentionate mai sus nu va fi socotit cec, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

    Cecul poate fi stipulat platibil:
  • Unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin".
  • Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, "la purtator".
  • Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta este socotit cec la purtator.
  • Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.

    CONDITII. Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa. Cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii. Cecul emis si platibil in Romania trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres, impotriva girantilor si garantilor, sa fie prezentat la plata in termen de 8 zile, daca este platibil in chiar localitatea unde a fost emis, iar in celelalte cazuri in termen de 15 zile.

    REGULA. Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 de zile, iar daca este emis in afara de Europa in termen de 70 zile. Termenele mentionate se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii. Daca cecul este platibil in strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.

    ONORARE. Ordinul de a plati suma din cec nu are efect decat dupa expirarea termenului de prezentare. In lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plati si dupa expirarea termenului. Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia, intervenite dupa emiterea cecului. Trasul poate cere, platind cecul, ca el sa-i fie predat cu mentiunea "achitat" de catre posesor. Posesorul nu poate refuza o plata partiala. In caz de plata partiala, trasul poate cere sa se faca pe cec mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor. Cand un cec este platibil intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita, in termenul de prezentare a cecului in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua platii. Daca plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie platita in moneda tarii, fie dupa cursul in ziua prezentarii, fie dupa cursul din ziua platii. Valoarea monedei este determinata dupa uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cec.

    Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
  • PRECIZARE
    "In suplimentul Jurnalului National din 20 martie 2006, nr 3915, p. 16-17, intitulat "Vlad Tepes, domn si demon" (sic!), Carmen Plesa semneaza articolul "Taina unui mormant", citand parerile unei persoane de la Manastrirea Comana si a profesorului Ionel Zanescu. Numai ca, "taina" mormantului lui Vlad Tepes au preluat-o cu totii din articolul "Unde a fost mormantul lui Vlad Tepes", de Constantin Rezachevici, publicat in Magazin istoric, XXXVI (2002), nr. 2, p. 10-15 si nr. 3, p 41, rezumand sau preluand in totalitate pasaje intre ghilimele, puse pe numele lui Ionel Zanescu ("Scrie profesorul Ionel Zanescu", "spune Zanescu") etc. In realitate, singurul care a avansat ipoteza cea mai probabila a mormantului lui Tepes la Comana a fost Constantin Rezachevici, argumentand cu apropierea locului luptei in care a fost ucis marele domn si cu faptul ca voievozii se inmormantau in ctitoriile lor, asa cum a fost cazul mormantului de la manastirea Comana!".

    Prof. Dr. Constantin Rezachevici
    23 Martie 2006
    Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   casa,   copilului,   luni,   mediu,   pensii,   suma,   public,   plata,   anual,   cecul,   platibil,   munca

    Serviciul de email marketing furnizat de