x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori - 26 aprilie 2006

0
26 Apr 2006 - 00:00
Georgeta Paraschiv, Timis:
"Am o persoana cu handicap in intretinere si as vrea sa imi spuneti daca putem beneficia de scutire de la impozitul pe casa."

RASPUNS: In conformitate cu reglementarile in vigoare, beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe casa persoanele incadrate in gradul de handicap grav sau accentuat, in cazul in care persoanele respective, nu asistentii personali ai acestora, sunt titulare ale contractului de proprietate."

Toma C. Ion, Vaslui:
"Am lucrat din anul 1982 la Trustul Constructii Galati pana in anul 1986, cand m-am transferat la Combinatul Siderurgic SIDEX SA Galati. Am lucrat aici pana la 10 august 1999, cand au inceput restructurarile OUG nr. 98/1999 a Guvernului. In anul 2003, la 15 februarie, am fost internat in spital cu diagnosticul hepatita cronica virala B si lambliaza. Din acest motiv nu ma pot angaja. Va rog sa imi spuneti daca ma pot pensiona pe caz de boala si unde trebuie sa merg."

RASPUNS: De la Casa de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns pentru dumneavoastra: "Potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care a intrat in vigoare la data de 1 aprilie 2001, au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca - art. 53. alin (1), lit. c). Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisa de mediul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca. Propunerea pentru incadrarea in grad de invaliditate se face de medicul specialist care asigura asistenta medicala. Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor boli care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta in momentul ivirii invaliditatii, astfel: sub 25 de ani in momentul ivirii invaliditatii - cinci ani necesari de cotizare, 25-31 de ani - opt ani, 31-37 de ani - 11 ani, 37-43 de ani - 14 ani, 43-49 de ani - 18 ani, 49-55 de ani - 22 ani si peste 55 de ani - 25 de ani. Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care pana la data ivirii invaliditatii au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabelul de mai sus. De asemenea, au dreptul la pensie de invaliditate si persoanele care la data ivirii invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat, dar indeplinesc conditiile prevazute de lege. In cazul in care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum si in situatia in care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. In concluzie, va indrumam sa va adresati medicului specialist care asigura asistenta medicala in vederea propunerii la pensie de invaliditate, daca sunt indeplinite conditiile legale".

Elena Zainea, Bucuresti:
"La sfarsitul anului trecut, Guvernul a infiintat o comisie care sa se ocupe de cladirile care pierd caldura sau care au terasele stricate. Dar nu am mai auzit nimic."

RASPUNS: De la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat am aflat ca "programul national de reabilitare termica a cladirilor colective a fost conceput datorita necesitatii stringente de stopare a pierderilor uriase de energie termica a blocurilor din Romania (aproximativ 9.000 de blocuri pierd in acest moment pana la 60% din energia termica pe care locatarii o platesc). Conform prevederilor OG nr. 187/2005, cheltuielile se impart in mod egal intre bugetul de stat (33% din finantare, costurile proiectelor si studiilor energetice pentru cladiri), bugetul local (primariile de sector suporta 33%) si proprietari (Ministerul Transporturilor si Locuintei a estimat, in medie, costurile pentru reabilitarea termica a unui bloc la 1.500 de euro pentru un apartament). Pentru a putea beneficia de finantari pentru reabilitari termice, Asociatiile de Proprietari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: blocul sa fie construit intre anii 1950 si 1985; blocul sa fie racordat la reteaua centralizata de termoficare; un procent de 51% din numarul membrilor Asociatiei de Proprietari trebuie sa fie de acord cu demararea actiunii de reabilitare termica; fondul de reparatii al blocului sa contina suma cu care Asociatia trebuie sa contribuie la reabilitarea termica; sa adreseze o cerere Primariei de sector, insotita de procesul-verbal al Adunarii Generale in care s-a luat hotararea de reabilitare termica a blocului, intr-un cuantum de jumatate plus unu din numarul proprietarilor. In concluzie, Asociatiile de Proprietari, prin reprezentantii lor legali, vor depune la primariile de sector cereri pentru inscrierea in acest program".

DREPTUL DE PROPRIETATE IN DEVALMASIE
Dreptul de proprietate in devalmasie, forma a dreptului de proprietate comuna, se caracterizeaza prin faptul ca titularii sai nu au determinata nici macar o cota-parte ideala, matematica din dreptul de proprietate asupra unor bunuri, nefractionata in materialitatea lor. Devalmasia poate rezulta din lege si din conventia partilor.

Legislatia in vigoare reglementeaza un singur caz de devalmasie legala. Este vorba de dreptul de proprietate devalmasa a sotilor asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Devalmasia poate rezulta si din conventia partilor in situatia in care doua sau mai multe persoane, prin acordul lor de vointa valabil exprimat, pot stabili ca anumite bunuri pe care le dobandesc impreuna sau separat, intr-o anumita perioada de timp, se vor afla in proprietatea lor devalmasa.

DREPT. Potrivit Codului Familiei "bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor". Asadar, izvorul dreptului de proprietate in devalmasie a sotilor consta in faptul dobandirii de bunuri, in timpul casatoriei, de catre oricare dintre ei.

Exercitarea dreptului de proprietate devalmasa a sotilor are caracter organizat prin lege. Potrivit Codului Familiei, sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele. Oricare dintre soti, exercitand singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot.

Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot. Asadar, sotii pot sa stabileasca, de comun acord, modul in care vor exercita atributele dreptului de proprietatea in devalmasie. In ipoteza in care oricare dintre soti incheie singur acte de administrare, folosinta si dispozitie asupra bunurilor comune, se presupune ca are si consimtamantul celuilalt sot. Prin urmare, legea instituie o prezumtie de mandat tacit reciproc intre soti, in temeiul caruia, atunci cand unul dintre soti exercita prerogativele proprietatii asupra bunurilor comune, se presupune ca actioneaza atat in nume propriu, cat si ca reprezentant al celuilalt sot. Prezumtia este relativa, putand fi inlaturata pentru fiecare act in parte, atunci cand celalalt sot va proba ca s-a opus incheierii actului.

EXCEPTIE. Mandatul tacit reciproc poate fi restrans prin vointa sotilor. Restrangerea poate fi conventionala sau unilaterala si se poate referi numai la un anumit act sau anumite acte juridice privitoare la un bun sau anumite bunuri. Mandatul tacit reciproc de reprezentare intre soti este limitat sau restrans in mod expres prin lege. Potrivit Codului Familiei, se excepteaza de la regula mandatului reciproc actele de dispozitie cu privire la terenuri si constructii, bunuri comune. Asadar, nici unul din soti nu poate savarsi asemenea acte daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot.

Dreptul de proprietate in devalmasie inceteaza in momentul desfacerii sau incetarii casatoriei. In realitate, prin desfacerea sau incetarea casatoriei, dreptul de proprietate se transforma, in plan intelectual, intr-o proprietate pe cote-parti.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati

AM PRIMIT LA REDACTIE
"Sunt un basarabean in varsta de 73 de ani, care am cunoscut de la varsta frageda tragediile provocate de regimurile comuniste, cum ar fi: invazia sovietica din anul 1940 a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Tinutului Herta, care a dus la deportarea bunicilor in Serbia, unde au si murit, si evacuarea in toiul noptii a restului familiei din casele pe care le poseda; apropierea frontului de Nistru, care a determinat refugierea familiei in anul 1944 in Vechiul Regat si parasirea in orasul Tighira a tuturor bunurilor agonisite; in timpul refugiului mi-a murit mama in urma unui bombardament al aviatiei aliatilor; a urmat hartuirea noastra de a fi trimisi inapoi in gulagul stalinist, conform cererii guvernului sovietic. Cei care au fost prinsi au fost deportati de sovietici fie in Serbia, fie in orientul URSS, unde multi au decedat; atmosfera de frica in care ne-am desfasurat viata, datorita faptului ca eram niste cetateni indezirabili, fugiti de comunismul sovietic; greutatile intampinate de tata in gasirea unui mijloc de supravietuire; suferirea multor altor privatiuni si samavolnicii din partea securitatii, cum a fost arestarea si anchetarea tatalui.

Pentru toate aceste suferinte si multe altele, se putea gandi atunci cineva ca se pot acorda despagubiri pentru ceea ce am pierdut si suferit prin parasirea Basarabiei? Ar fi fost o naivitate, ce ar fi avut drept consecinta arestarea si disparitia respectivului in inchisorile comuniste.

Incepand cu anul 1990, au aparut in mod timid aluzii privind despagubirile pe care cetatenii romani din tinuturile sus-mentionate ar trebui sa le primeasca pentru bunurile sechestrate, retinute sau ramase in aceste tinuturi.

Din partea refugiatilor, de problema acestor recompensari s-a ocupat Asociatia Romana a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS), ale carei actiuni s-au concretizat prin promulgarea Legii nr. 189/2000, prin care s-au acordat refugiatilor unele compensari, si a Legii nr. 290/2003 «privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947».

Daca prevederile Legii nr. 189/2000 au fost finalizate, in schimb punerea in aplicare a Legii nr. 290/2003 treneaza deja de trei ani de la promulgare. Grabirea finalizarii prevederilor acestei legi este foarte stringenta, daca ne gandim cine ar fi beneficiarii. In primul rand, proprietarii directi, adica oameni trecuti de 90 de ani - cei ramasi in viata putand fi numarati pe degete, apoi copiii celor de mai sus sau alte rude care sunt in pragul sau au depasit 70 de ani si copiii copiilor proprietarilor directi. Mai sunt si martorii, care, prin declaratiile pe care le-au dat, atesta conformitatea cererilor depuse de proprietari, declaratii ce au rolul - conform legii - de a inlocui actele de proprietate pierdute, distruse sau confiscate. Si martorii fac parte din primele doua categorii. De exemplu, unul dintre martorii mei a decedat in urma cu doi ani si nu a mai apucat sa-mi dea declaratia sa.

In final, scopul prezentului material este de a scoate in evidenta intarzierile ce exista in finalizarea prevederilor Legii nr. 290/2003 si aceste intarzieri au dus la limita disparitiei a beneficiarilor acestei legi.

Speram ca vom fi ajutati in gasirea unei cai de constientizare a organelor competente ale statului, in vederea finalizarii Legii nr. 290/2003."

Valentin Stolojan
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   dreptul,   legii,   soti,   proprietate,   invaliditate,   termica

Serviciul de email marketing furnizat de