x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Scrisori

22 Noi 2005   •   00:00

22 noiembrie 2005

Badea Emilia, Bucuresti:
"Nu mi se pare corect ca noi, pensionarii, cu pensii amarate si care totusi ne rupem de la gura pentru a face unele economii in valuta, sa fim jefuiti la drumul mare de operatorii de la casele de schimb valutar. Despre ce este vorba? Din cate stiu eu, ei sunt obligati sa afiseze la vedere comisionul practicat. «La vedere» poate insemna orice, chiar si sub tejghea. Si uite asa, dupa ce schimbam banii, observam ca o mare parte din ei a ramas la firma in cauza, pentru ca noi nu am observat ca se percepea si comision. Din punct de vedere legal, nu mai avem ce face. Consideram ca nu este normal".

RASPUNS: Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor s-a sesizat cu privire la aceste situatii si a modificat legislatia referitoare la informarea consumatorilor de catre agentii economici care desfasoara activitati de schimb valutar. Astfel, potrivit Ordinului nr. 484/2005, care a intrat in vigoare la data de 17.11.2005, cursurile de schimb valutar afisate trebuie sa includa comisioanele practicate, in cazul in care acestea exista. De asemenea, cursurile de schimb valutar trebuie sa fie inscrise pe acelasi suport sau panou, intr-o culoare contrastanta fata de culoarea de fond a panoului, la exteriorul si in interiorul casei de schimb valutar. Culoarea de fond a panoului trebuie sa fie monocroma, fara degradeuri ori alte insemne grafice sau culori. Pentru afisarea cursurilor de schimb valutar in exteriorul casei de schimb valutar, inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor este de 80 mm, grosimea literelor de 10 mm, distanta dintre litere de minimum 10 mm, iar distanta dintre cuvinte de minimum 20 mm. Pentru afisarea cursurilor de schimb valutar in interiorul casei de schimb valutar, inaltimea minima admisa a literelor si a cifrelor este de 8 mm, grosimea literelor de 1 mm, distanta dintre litere de minimum 1 mm, iar distanta dintre cuvinte de minimum 2 mm.

Iancu Elena, Petrila:
"Apelez la dumneavoastra in speranta ca ma veti ajuta in problema stringenta pe care o am. Am 60 de ani si am fost artista liber-profesionista pana in anul 1983, cand am fost operata de noduli pe corzile vocale si gusa polinodulara, de atunci nu am mai putut canta decat sporadic doi-trei ani. Am functionat ca artista liber-profesionista in mai multe orase ale tarii, cu contract pe perioada delimitata, iar la incheierea contractului se facea lichidarea. Am platit impozite ATM, impozit pe salariu si multe altele, dar pe cartea de munca nu mi s-a trecut nimic, asa era legea. Am cartea de munca si cativa ani trecuti in ea, deoarece am cantat si in corul operei din Timisoara si la ansamblul de muzica populara Hategana din Hunedoara, dar nu zece ani, ca sa beneficiez de pensie de batranete sau de boala. De la «Liga Artistilor Liber-Profesionisti» unde am fost membra mi s-a spus ca trebuie sa mergem toti cei in situatia mea pe unde am fost angajati cu doi martori din aceeasi bransa si mi se vor trece pe cartea de munca, dar problema este ca dupa Revolutie s-au desfiintat institutiile in cadrul carora am functionat, IHR-uri, BTT-uri, ICSAP-uri, OJT-uri, s-au transformat in altele, si nu stie nimeni pe unde se gasesc contractele de angajare. Or, ca sa merg prin toate orasele pe unde am cantat, am nevoie de mult timp si de foarte multi bani, iar mie tocmai asta imi lipseste. Am mai actionat si aici, in Valea Jiului, la camine culturale si case de cultura ca instructor de dansuri si al formatiei de cor. Am diplome in acest domeniu, dar nu stiu daca asta se poate trece pe cartea de munca, deoarece erau ansambluri de amatori. Am, dupa cum v-am spus, 60 de ani si traiesc dintr-un ajutor de social de 825.000 de lei, acordat de Primaria orasului Petrila, ajutor care se suspenda daca nu reinnoiesc actele necesare la trei luni. Va rog sa-mi spuneti unde trebuie sa merg si ce trebuie sa fac pentru a obtine o pensie de batranete".

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns pentru dumneavoastra: "Unul dintre principiile care stau la baza functionarii sistemului public de pensii si a altor drepturi de asigurari sociale este principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Potrivit prevederilor Legii nr. 19/ 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte. Asadar, fara a face dovada realizarii stagiului minimum de cotizare prevazut de lege, nu puteti beneficia de pensie in sistemul public de pensii. Va informam ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, va intra in vigoare Legea nr. 109 din 3 mai 2005 privind instituirea indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti din Romania. Prezenta lege reglementeaza dreptul la indemnizatie al artistilor interpreti sau executanti, cetateni romani, care au desfasurat activitate artistic-interpretativa in regim de liber-profesionist in perioada 1 ianuarie 1950-27 septembrie 1999 pe teritoriul Romaniei sau in strainatate. Artistii interpreti sau executanti care au desfasurat activitate artistic-interpretativa in regim de liber-profesionist beneficiaza de o indemnizatie lunara pentru activitatea artistic-interpretativa, la indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) au varsta standard de pensionare prevazuta in anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare; b) au realizat o perioada de activitate artistic-interpretativa de minimum 10 ani; c) realizeaza venituri nete lunare sub nivelul pensiei medii anuale pentru limita de varsta si stagiul complet de cotizare, din sistemul public de pensii, comunicata de Institutul National de Statistica, aferenta anului anterior acordarii indemnizatiei. De indemnizatia pentru activitatea artistic-interpretativa beneficiaza, indiferent de varsta, si artistii interpreti sau executanti liber-profesionisti care, urmare a unei boli profesionale, nu au mai putut desfasura activitatea artistica si care dovedesc aceasta situatie, precum si faptul ca au realizat o perioada de activitate artistic-interpretativa in regim de liber-profesionist de minimum 5 ani. Atestarea calitatii de beneficiar al indemnizatiei pentru activitatea de liber-profesionist a artistilor interpreti sau executanti si stabilirea perioadei de activitate artistic-interpretativa se fac la cererea artistului liber-profesionist interesat sau a Uniunii Artistilor Liber-Profesionisti din Romania, denumita in continuare UALPR, pe baza actelor oficiale eliberate de catre Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune, ARTEXIM, ELECTRECORD, precum si de catre orice alta institutie publica sau persoana juridica de profil la care artistii interpreti sau executanti liber-profesionisti au prestat activitati in regim de colaborare. Cuantumul indemnizatiei lunare, in suma fixa, acordata pentru activitatea artistic-interpretativa este cuprins intre 1.750.000 si 3.000.000 lei. Acest cuantum se actualizeaza anual, prin hotarare a Guvernului, in functie de evolutia indicelui preturilor de consum. Plata indemnizatiei pentru activitatea artistic-interpretativa in regim de liber-profesionist se efectueaza de casa teritoriala de pensii competenta".

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA AL CETATENILOR STRAINI
Potrivit art. 41 din Constitutia din 1991, cetatenii straini si apatrizii nu puteau dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Constitutia din 2003 aduce o importanta modificare in domeniul proprietatii private, mentionand la art. 44 faptul ca "proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala".

In sensul acestor prevederi constitutionale a fost adoptata Legea nr. 312/2005, care reglementeaza dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele juridice straine. Prevederile acestei legi nu se aplica in cazul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi prin mostenire legala.

Cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane.

Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru, precum si persoana juridica nerezidenta constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de cinci ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de sapte ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate.

Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru.

Legea nr.312/2005 intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
×