x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori

0
20 Sep 2005 - 00:00

20 septembrie 2005

Dumitrescu Steliana, Bucuresti:
"Sunt pensionara si locuiesc la parter, intr-un apartament cu trei camere impreuna cu mama si sotul meu. Am cumparat in acelasi bloc, aceeasi scara un apartament cu doua camere, unde a locuit fiul meu pana in anul 2001, cand s-a casatorit si a plecat sa locuiasca la sotia lui, la alta adresa. La tabelul de intretinere este trecuta o persoana, pe motiv ca ma mai duc din cand in cand la acest apartament. Dat fiind ca acest apartament este nelocuit, va rog sa-mi spuneti care sunt obligatiile mele fata de Asociatia de proprietari a blocului".

RASPUNS: Potrivit specialistilor de la Liga Asociatiilor de Proprietari - Habitat, "in situatia in care in apartamentul respectiv nu locuieste nici o persoana pe o anumita perioada de timp, trebuie luate in considerare cheltuielile repartizate pe cota-parte de proprietate indiviza, asa cum sunt ele specificate in Acordul de Asociere".

Ionita Ion, Targoviste:
"Sunt pensionat pe caz de boala din 01.03.1997. In 1971 - 1972 am fost elev al scolii militare de maistri si subofiteri din Sibiu, iar din 1972 pana in 1983, cand am fost trecut in rezerva la cererea mea, am fost cadru activ al MApN. Din 1985 pana in 1997 am lucrat ca strungar, iar in prezent sunt pensionat cu o vechime in munca de 29 de ani si 36,6 ani de cotizatie la pensie. Problemele mele sunt urmatoarele: soldele tarifare din scoala militara si unitatile militare in care am lucrat nu sunt specificate in cartea de munca; comisia nu mi-a calculat cei 12 ani din armata impreuna cu anii lucrati ca si civil pentru ca nu am nici o dovada din acea perioada; la 29 noiembrie 2004 am solicitat arhivei militare a UM 02405 Pitesti acele documente, dar nu mi s-a raspuns; cei 2% retinuti in statele de plata din 1972 incoace nu au fost prinsi in calcul. Daca UM 02405 imi va emite actele financiare pentru cei 12 ani de armata, pot primi pensie recalculata retroactiv? Ce se intampla cu cei 2%? Ce se-ntampla daca actele au fost distruse sau nu se gasesc?".

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns pentru dumneavoastra: "Sus-numitul a mai adresat un memoriu Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, inregistrat cu nr. 401964/ 11.03.2005, precum si institutiei noastre, inregistrat cu nr. 7146/ 17.03.2005, la care s-a raspuns prin adresa nr. 2457/ 2559/ 17.05.2005 astfel: «Referitor la petitia dvs. adresata Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, inregistrata cu nr. 401964/ 11.03.2005, respectiv Casei Nationale de Pensii, inregistrata cu nr. 7146/17.03.2005, va comunicam urmatoarele: In conformitate cu art. 194 al Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, intre sistemul public si celelalte sisteme proprii de asigurari sociale, neintegrate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea in munca sau vechimea in serviciu, in vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de varsta, de invaliditate si de urmas. Din copia dupa decizia de pensie 191426/ 30.12.2004, anexata memoriului, rezulta ca perioada de 12 ani, 26 zile lucrata in cadrul MApN a fost valorificata ca stagiu de cotizare la deschiderea dreptului de pensie de invaliditate in sistemul public, rezultand un stagiu de cotizare realizat de 36 ani, 6 luni, o zi, format din: 12 ani, o luna - stagiu de cotizare realizat in grupa a II-a de munca; 1 an, 7 luni, 5 zile - stagiu de cotizare realizat in conditii normale de munca; 3 ani - spor de grupa aferent perioadei lucrate in grupa a II-a de munca; 7 ani, 9 luni - stagiu asimilat stagiului de cotizare aferent perioadei in care ati fost pensionat cu gradul 2 de invaliditate; 12 ani, 26 zile - stagiul realizat in sisteme neintegrate. Deoarece, potrivit alin. 2 al art. 194, prestatiile de asigurari sociale in sistemul public se stabilesc doar pentru stagiul de cotizare realizat in acest sistem, mentionam ca stagiul realizat in sistem neintegrat a fost valorificat doar pentru deschiderea dreptului de pensie, iar calculul pensiei s-a facut proportional cu perioada realizata in sistem public. Informatii cu privire la aplicarea prevederilor Legii 164/ 2001 privind pensiile militare de stat puteti obtine la Ministerul Apararii Nationale, Serviciul pensii militare»."

Tacoi Milica, com. Seaca, Teleorman:
"As dori o clarificare in privinta Oficiului de plasare a fortei de munca. Sunt inregistrat in baza de date din 07.01.2003 cu calificarea de mecanic utilaje grele (dosarul nr. 11053). Am incercat sa sun la numarul de telefon pentru relatii cu publicul - 021-315.88.44 - , dar nu raspunde nimeni. As dori sa stiu de ce nu am primit nici o oferta de ani de zile."

RASPUNS: Pe langa faptul ca sunteti inscris in baza de date, dumneavoastra trebuie sa va interesati si de targurile de locuri de munca care se organizeaza la dumneavoastra in zona sau in Capitala. Cel mai bine este sa va adresati periodic la Oficiul fortelor de munca Teleorman cu adresa in Alexandria, Str. Turnu Magurele 1, bl. Comcereal telefon 0247-312.944.

Draganica Marian, Bucuresti:
"Va rog sa imi comunicati un raspuns cu privire la dreptul de a beneficia de pensie pentru limita de varsta, in urmatoarele conditii: sunt nascut la 3 februarie 1950; am fost angajat ca operator chimist si laborant, potrivit carnetului de munca, timp de 31 de ani, 3 luni si 24 de zile, in grupa a II-a de munca; 1 an, 3 luni si 19 zile am satisfacut stagiul militar; 3 ani, 10 luni si 27 de zile am lucrat in conditii de munca normale, potrivit carnetului de munca. Precizez ca pentru perioadele lucrate in conditii deosebite de munca si in conditii normale de munca am platit integral contributia de pensie si respectiv CAS. Va rog sa binevoiti a ma informa in legatura cu perioada legala in care pot depune dosarul de pensionare pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta".

Carstea Gheorghe, com. Morieni, jud. Dambovita:
"Am 57 de ani si va rog sa-mi spuneti cand pot iesi la pensie. Am 34 de ani vechime in campul muncii. Am beneficiat de grupa a II-a de munca din februarie 1970-2001."

RASPUNS: Va indrumam sa va adresati la Casa de Pensii de care apartineti sau la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, cu adresa in Strada Latina numarul 8, Sector 2, Bucuresti, telefon Infoline - 021-250.91.11 sau 0800-82.67.27 (linie telefonica gratuita).

FONDUL DE COMERT (partea a II-a)
Drepturile de proprietate intelectuala

Brevetele de inventii, marcile, desenele si modelele industriale, know-how-ul, drepturile de autor asupra carora un comerciant are drept de proprietate si pe care le foloseste in activitatea sa fac parte din fondul de comert.

Brevetul de inventie este un titlu eliberat de un organism public (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) ce confera un monopol de exploatare asupra unei inventii celui ce a creat-o. Reglementarile au in vedere concilierea interesului privat cu cel general: pe de o parte, rasplatirea inventatorului, permitandu-i sa-si exploateze inventia in regim de monopol pentru o anumita perioada de timp si sa culeaga fructele, iar, pe de alta parte, utilizarea inventiei pe o scara mai larga, pentru a nu impiedica progresul tehnic. Brevetul poate face obiectul unei transmiteri, prin cesiune, licenta sau pe cale succesorala.

Exploatarea inventiei de catre o persoana care nu face dovada vreunui drept in perioada in care brevetul se afla sub protectia legii confera titularului de brevet dreptul de a introduce impotriva persoanei respective o actiune in contrafacere.

INDIVIDUALIZARE. Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafica si serveste la individualizarea produselor sau a serviciilor unui comerciant. Marca trebuie sa fie distincta, originala, dar sa nu fie prea generala, pentru a nu monopoliza un anumit semn extrem de uzitat. De asemenea, marca trebuie sa fie disponibila si noua. Disponibilitatea depinde de notorietatea acelui semn si de riscul unei confuzii. Titularul unei marci se bucura de un drept exclusiv de exploatare pe o perioada de 10 ani si are posibilitatea de a incheia in acest timp acte prin care sa-si transmita dreptul in tot sau in parte.

Dreptul de autor poarta asupra sa operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific. Dreptul de autor confera titularului fondului de comert dreptul de reproducere si difuzare, de reprezentare sau folosire a creatiei respective.

Desenele si modelele industriale au fost definite ca fiind aspecte exterioare ale produsului sau ale unei parti a produsului, redate in doua, respectiv trei dimensiuni, rezultate din combinatia dintre principalele caracteristici, indeosebi linii, contururi, culori, forma, textura, materiale, ornamentatie.

Know-how-ul reprezinta un ansamblu de solutii si cunostinte tehnice noi, aplicabile industrial, dar care nu sunt protejate printr-un brevet sau alt drept exclusiv, ci prin secret, ca simpla stare de fapt.

CLIENTELA SI VADUL. Clientela a fost considerata in doctrina cel mai important element al fondului de comert, fara de care fondul nu ar exista. Asadar, existenta unui fond de comert este conditionata de existenta clientelei, iar disparitia clientelei determina disparitia fondului.

Clientela reprezinta totalitatea persoanelor care apeleaza in mod obisnuit la produsele si serviciile unui comerciant, fiind atrase de particularitatile fondului sau de comert. Pentru a putea vorbi de clientela ca element determinant al unui fond de comert, aceasta trebuie sa indeplineasca doua conditii: clientela sa fie autonoma, adica proprie fondului respectiv, si clientela sa fie comerciala, adica sa provina dintr-o activitate comerciala, iar actele incheiate sa fie acte de comert.

Instrainarea fondului de comert determina in mod automat instrainarea clientelei.

Vadul comercial a fost definit in doctrina ca o potentialitate a fondului de comert de a atrage clientela. Datorita acestui lucru, vadul comercial reprezinta o valoare economica importanta pentru comerciant. De asemenea, intr-o alta interpretare, considerand clientela ca fiind scopul comerciantului, vadul comercial ar reprezenta instrumentul prin care acest scop poate fi realizat. Spre deosebire de clientela, care prezinta un caracter de stabilitate, datorita faptului ca persoanele care o alcatuiesc se adreseaza in mod obisnuit comerciantului, vadul comercial este constituit de persoanele care apeleaza la comerciantul respectiv in mod ocazional si intamplator, fara a fi atasate fondului de comert respectiv, reprezentand doar o potentiala clientela.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati

APEL UMANITAR
"Ma numesc Dogaru Viorica si sunt din Popesti, Vrancea. Am fost casatorita si am doi copii. Unul are aproape 19 ani si este la un liceu de arte plastice, iar celalalt are 13 ani. In 1998 copilul cel mic s-a imbolnavit. O tumoare pe creier l-a distrus. A fost operat cand avea sase ani jumate. In urma operatiei, copilul a stat in coma sase luni. Si-a revenit, dar din pacate cu foarte mari probleme. Nu merge, nu vorbeste, nu poate sa mestece. A urmat tratament de chimioterapie, insa tot degeaba. In 1999 sotul meu a decedat intr-un accident rutier. Am ramas singura si cu datorii foarte mari. Dupa trei ani de singuratate si dupa ce am terminat tratamentele fiului meu, nu am mai avut posibilitati financiare si a trebuit sa vand apartamentul. Am plecat cu copii la mama mea, mi-am platit datoriile si am ramas cu o pensie de urmas a copiilor, dupa tatal lor. Fiul meu cel mic este incadrat in gradul grav de handicap. Eu am facut acum trei ani dosar de angajare ca asistent personal la Primarie. Speram ca voi reusi sa ajung mai departe, avand in vedere ca parintii mei au pensii foarte mici, iar tatal meu bun este si el foarte bolnav. Nu am reusit si nici cei de la Guvern nu au putut sa ma ajute in momentul in care am sosit in Bucuresti si m-am dus in audienta la Palatul Victoria. Eu cred ca prin acest lucru se incalca drepturile omului. Va rog din suflet sa ma ajutati sa fac ceva pentru acest copil, ca sa poata trai bine. Imi trebuie medicamente, hrana, investigatii medicale, recuperare... Va rog din suflet sa ma ajutati. Numarul meu de telefon este 0237-25.19.30."
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   luni,   pensii,   perioada,   pensie,   comerţ,   realizat,   fondului,   sociale,   cotizare,   respectiv,   clientela,   munca

Serviciul de email marketing furnizat de