x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Scrisori

01 Iul 2005   •   00:00

1 iulie 2005

Minca Gheorghe, jud. Olt:
"Sotia mea, Minca Marioara, are 51 de ani, a lucrat la CAP 15 ani zilnic, dar este bolnava de patru ani de hipertensiune arteriala, forma severa, si se trateaza la domiciliu. Se poate pensiona medical? Se mai tine cont de mamele cu copii mai multi (noi avem patru copii)? A doua problema este urmatoarea: sunt pensionat din februarie 1997, de la CFR. Am lucrat 24 de ani si 6 luni in grupa I de munca si un an si 11 luni in grupa a III-a de munca. Dupa calcularea acestor ani au rezultat 38 de ani si 5 luni. La acesti ani nu am adaugat 5 ani, cand am lucrat ca sofer la CAP. Daca adaug adeverinta la cartea de munca cu cei cinci ani se mai mareste pensia sau nu? Se poate recalcula pensia?"

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: "Referitor la pensia de invaliditate, va informam ca, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care a intrat in vigoare la data de 1 aprilie 2001, au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca - art. 53, alin. (1), lit. c). Incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca. Propunerea pentru incadrarea in grad de invaliditate se face de catre medicul specialist care asigura asistenta medicala. Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau unor boli care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta in momentul ivirii invaliditatii, astfel: pentru varsta in momentul ivirii invaliditatii sub 25 de ani, stagiul de cotizare necesar este de 5 ani. Intre 25-31 de ani stagiul este de 8 ani, pentru 31-37 de ani, stagiul de cotizare necesar este de 11 ani, iar pentru 37-43 de ani trebuie 14 ani. Pentru varsta cuprinsa intre 43 si 49 ani stagiul de cotizare necesar este de 18 ani, pentru 49 si 55 ani, stagiul este de 22 de ani si pentru persoanele peste 55 ani, in momentul ivirii invaliditatii, stagiul de cotizare trebuie sa fie de 25 de ani. Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pana la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar. De asemenea, au dreptul la pensie de invaliditate si persoanele care, la data ivirii invaliditatii, nu mai au calitatea de asigurat, dar indeplinesc conditiile prevazute de lege. Prin aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, se urmareste asigurarea respectarii principiului «la conditii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul pensionarii». Recalcularea este un proces prin care, pentru toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se va determina punctajul mediu anual potrivit principiilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, utilizandu-se formula de calcul introdusa de aceasta lege si cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.550/2004. Implicit, cuantumul fiecarei pensii din sistemul public va fi stabilit in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000. In acest mod, toate pensiile vor fi stabilite dupa aceeasi lege, dupa aceeasi metodologie, potrivit acelorasi principii, indiferent de data pensionarii si indiferent de legislatia care a fost aplicata la momentul stabilirii initiale. Procesul de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 1 aprilie 2001 nu este un proces de majorare a pensiilor. Scopul acestei masuri il reprezinta asigurarea unui raport de echitate intre toti pensionarii sistemului public de pensii. In urma acestei recalculari, nu in toate dosarele se va inregistra o crestere a punctajului mediu anual, ceea ce inseamna ca nu toate pensiile vor cunoaste o crestere a cuantumului. In ceea ce priveste calendarul implementarii acestei masuri, ordonanta de urgenta prevede ca procesul de recalculare sa fie incheiat pana la sfarsitul acestui an, plata pensiilor majorate ca rezultat al recalcularii facandu-se esalonat, in etape. Prima etapa, care vizeaza toate dosarele pentru care drepturile au fost deschise pana in anul 1980, inclusiv, a fost stabilita pentru luna martie 2005, urmatoarele etape urmand a fi prevazute prin hotarari ale Guvernului. Recalcularea este un proces care se efectueaza din oficiu, nefiind nevoie de o cerere depusa din partea pensionarului. Dosarele de pensie - care contin carnetele de munca sau copia acestora - sunt supuse prelucrarii in cadrul caselor teritoriale de pensii. In acest proces sunt valorificate toate datele, informatiile si elementele existente in dosarele de pensii si se calculeaza punctajul mediu anual pe baza salariilor obtinute in toata perioada de activitate. Acest element - punctajul mediu - este elementul comun cu care se opereaza de la 1 aprilie 2001, atunci cand se stabilesc pensii si se adopta masuri in domeniul pensiilor (a se vedea recorelarea, indexarile, actualizarea pensiilor). In general, salariile sunt inscrise in carnetul de munca existent - in original sau copie - in dosarul de pensie al pensionarului. Daca salariile nu sunt inregistrate, pot fi dovedite cu adeverinte eliberate, in conditiile legii, de fostele unitati angajatoare. In acelasi mod pot fi dovedite si sporurile cu caracter permanent sau majorarile de salarii. In situatia in care salariile nu pot fi dovedite prin inscrisuri, legea prevede ca, pentru perioadele respective, in comparatie cu salariul mediu pe economie avut in vedere la determinarea punctajului mediu anual, se va folosi, in mod automat, salariul minim pe economie. In cazul in care unele persoane prezinta adeverinte cu salarii sau sporuri ulterior recalcularii dosarului de pensie, se procedeaza la revizuirea recalcularii. Prezentarea acestor dovezi se poate face oricand, inainte sau dupa data aplicarii etapei de recalculare din care fac parte. Daca dovezile se prezinta in termen de trei ani de la data la care s-a efectuat plata drepturilor recalculate, atunci noile drepturi se acorda de la data initiala. In situatia in care dovezile se aduc dupa cei trei ani, drepturile se platesc cu luna urmatoare celei in care dovezile au fost depuse la casele teritoriale de pensii. La recalculare se va lua in calcul intreaga perioada de cotizare, inclusiv cea realizata in sectorul agricol. In conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, constituie stagiu de cotizare si timpul util la pensie realizat de agricultori, in conditiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cel realizat anterior aparitiei Legii nr. 80/1992. Constituie timp util la pensie si perioada in care persoanele cuprinse in asigurarea sociala organizata prin prezenta lege au realizat un volum de munca in fostele cooperative agricole de productie in care au avut calitatea de cooperator sau au achitat contributia minima prevazuta in Legea nr. 5 din 30 iunie 1977. Timpul util se stabileste in ani prin raportarea volumului de munca exprimat in norme, insumat pe intreaga perioada in care persoana asigurata a lucrat in fosta cooperativa agricola de productie, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generala in perioada respectiva. Timpul util stabilit in conditiile de mai sus nu poate depasi numarul de ani in care volumul de munca a fost prestat. Vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare. Persoanele carora, pana la intrarea in vigoare a legii, nu li s-a calculat timpul util in baza Legii nr. 80/1992 vor putea solicita caselor teritoriale de pensii stabilirea timpului util".

SOCIETATILE IN NUME COLECTIV
POSIBILITATE. Daca nu exista o stipulatie contrara in actul constitutiv, dreptul de a reprezenta societatea apartine administratorului
Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv. Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate; in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.

Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.

Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.

In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.

Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.

Asociatul care, intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.

Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.

Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii.

Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.

Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.

Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.

Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemnedze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgand din acest aport.

Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.

Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.

Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta.

Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.

Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social.

Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.

Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
×