x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Siesta face parte din viata ta?

Siesta face parte din viata ta?

04 Apr 2006   •   00:00

Boierul, cat e de mic, dupa masa doarme un pic – spune o vorba din popor. "Aceasta zicere a fost confirmata si de studii stiintifice, care au aratat ca dupa masa de pranz este bine sa ne odihnim. Putem sa tragem un pui de somn, dar nu mai mult de 20-30 de minute. Omul sufera o scadere a vigilentei la inceputul dupa-amiezei. Repausul dupa pranz – cunoscut sub numele de siesta – este necesar pentru a ne reface fortele pentru partea a doua a zilei. In aceste 20-30 de minute, organismul se reface atat fizic, cat si psihic", precizeaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Starile mentale fluctueaza in timpul zilei intre vigilenta si somnolenta, asa cum noaptea fluctueaza intre faza usoara si cea profunda a somnului. Daca avem timp si reusim sa atipim putin in jurul pranzului, aceasta nu poate sa ne faca decat bine: o digestie mai usoara, recapatarea tonusului, inlaturarea stresului acumulat in prima parte a zilei.

Scaderea vigilentei

Multe persoane spun ca ritmul de munca nu le permite sa isi faca siesta in timpul saptamanii. Dar siesta nu inseamna neaparat somn, ci o scurta pauza de restabilire a tonusului. Fie ca suntem acasa sau la serviciu, 15-20 de minute lasam deoparte toate activitatile si ne relaxam. Cu putin antrenament si vointa putem sa facem acest lucru oriunde – acasa, la birou, in parc, spun specialistii. In general, in jurul orei 14:00, organismul are o scadere a vigilentei, care se manifesta prin cascat, prin nevoia de a ne odihni. Stresul, oboseala, plictiseala sunt principalele cauze ale scaderii randamentului dupa pranz.

Mesele copioase si somnolenta

Dupa un pranz copios apare o stare de somnolenta pronuntata. Conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila", ne explica acest fenomen: "Cu cat masa de pranz este mai consistenta, cu atat senzatia de oboseala este mai accentuata. Si atunci, unele persoane aleg sa doarma dupa pranz. Dar acest somn nu este un somn fiziologic, cum este cel nocturn. Este un somn patologic, determinat de faptul ca, dupa o masa copioasa, o mare parte din sangele care tonifica organismul ajunge in sfera digestiva. In acest context, oxigenarea creierului este deficitara si apare o stare de hipoxie, de somnolenta. De aceea, e bine sa mancam putin si des, astfel incat dorinta de a ne odihni dupa masa de pranz sa nu fie atat de intensa".

Siesta prelungita = insomnie

Daca nevoia de odihna este puternica instalati-va intr-un fotoliu confortabil sau pe canapea, intr-o camera racoroasa si bine aerisita. Evitati sa va intindeti in pat, pentru ca exista riscul ca siesta sa se prelungeasca mai mult decat ar trebui. Ce se intampla insa daca am adormit si siesta se prelungeste doua ore, doua ore si jumatate? Raspunsul este simplu: daca dormim prea mult ziua, poate aparea insomnia, deoarece se modifica bioritmul. Apare astfel un cerc vicios: tindem sa dormim mai mult dupa-amiaza, noaptea adormim tarziu si ne trezim foarte greu dimineata. Uneori, dupa somnul de dupa-amiaza ne trezim cu dureri de cap si chiar mai obositi decat ne-am culcat, fie pentru ca am adormit pe fotoliu, intr-o pozitie nu tocmai confortabila, fie pentru ca in camera a fost cald.

Hormonii, stimulati de somn

Unii hormoni indispensabili bunei functionari a organismului sunt produsi numai in timpul somnului, iar siesta – chiar daca dureaza putin – permite reactivarea acestui proces. In timpul somnului, temperatura corpului si tensiunea arteriala scad, ritmul cardiac incetineste. Cortizonul este un hormon cu actiune antiinflamatoare, care este activ atunci cand temperatura corpului este mai scazuta (in timpul somnului). De asemenea, hormonul de crestere este secretat in timp ce dormim. In cazul copiilor, acest hormon stimuleaza cresterea, in vreme ce la adulti hormonul regleaza metabolismul si producerea de grasimi. Melatonina, cunoscuta ca un agent antiimbatranire, este cel de-al treilea hormon produs de organismul uman in timp ce dormim. In timpul siestei insa, este secretata mai putina melatonina, deoarece productia acestui hormon este stimulata de intuneric si de somnul profund.

ODIHNA. Dupa masa avem nevoie de o pauza in care organismul sa se refaca, in care efortul cauzat de digestie sa fie compensat prin odihna. Pentru a fi in forma in cea de a doua parte a zilei, nu este nevoie sa dormiti. Puteti sta culcat putin timp. O muzica lenta ascultata in surdina, rasfoirea unui ziar va ajuta sa va relaxati si sa uitati de grijile zilnice

SFATUL MEDICULUI
Daca un adult are nevoie de 7-8 ore de somn pentru a se odihni, copilului ii sunt necesare 10-12 ore de somn. De aceea, copilul trebuie sa doarma si in timpul zilei. De multe ori, copilul se incapataneaza si refuza sa doarma dupa pranz. De vina este fie relatia cu parintii, care fac din somnul de dupa-amiaza o obligatie sau o pedeapsa, fie pofta prea mare de joaca a copilului. Somnul de pranz nu trebuie sa lipseasca din programul nici unuia, pentru ca lipsa de odihna ii face pe copii nervosi si astenici, arata conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie.

STIATI CA
  • In Japonia, unele firme au amenajat asa-numitele "camere de siesta", in care salariatii se pot retrage 20-30 de minute dupa pranz, sa se odihneasca.
  • Pentru renumitul pictor Salvador Dali, siesta era un obicei zilnic. Pentru a nu dormi prea mult dupa-amiaza, acesta inventase un truc – se culca tinand o lingurita in mana. Cand aceasta cadea din mana, pictorul se trezea.
  • Napoleon dormea foarte putin. De la el au ramas cuvinte care au devenit celebre: "Patru ore de somn pentru barbati, cinci ore pentru femei si sase pentru idioti".
  • Pentru copii, somnul de dupa-amiaza este un obicei sanatos. Daca micutul se impotriveste, incercati sa il culcati in fiecare zi la aceeasi ora. Astfel, organismul lui va reactiona si dupa cateva saptamani copilului i se va face somn imediat ce a terminat de mancat.
  • Pe termen scurt, lipsa somnului duce la scaderea performantelor intelectuale, a atentiei si chiar la tulburari de comportament. In acelasi timp, creste timpul de reactie la evenimente, scade vigilenta, durata de rezolvare a problemelor se prelungeste.
  • STIRI
    LIPSA SOMNULUI. Cercetatorii americani au incercat sa vada cat poate rezista un om fara sa doarma. Voluntarii participanti la studiu au fost pusi sa indeplineasca diferite activitati in timp ce erau privati de odihna. S-a dovedit ca dupa 24 de ore de nesomn memoria subiectilor s-a inrautatit. Dupa 48 de ore, voluntarii inclusi in studiu au devenit fie nervosi, fie apatici. Dupa trei zile si trei nopti in care nu au dormit, atat barbatii, cat si femeile au inceput sa se planga de dureri in tot corpul. Cei care au rezistat mai mult de trei zile fara sa doarma si-au pierdut vointa si cheful de viata.

    FEMEI VS BARBATI. Majoritatea specialistilor afirma ca femeile trebuie sa doarma mai mult decat barbatii. De asemenea, in timpul iernii, organismul uman are nevoie de mai multa odihna decat in lunile de vara. Medicii de la Universitatea Nagoya (Japonia) au efectuat un experiment de proportii, in care au urmarit somnul a 110.000 de persoane, timp de 12 ani. Concluziile studiului au aratat ca persoanele care dorm 7-8 ore pe zi sunt mai sanatoase si traiesc mai mult decat cele care dorm 9-10 ore pe zi. bulimia somnului. In zilele noastre, cand viata se desfasoara intr-un ritm trepidant, lipsa somnului este mai frecventa decat somnul in exces, ne atrag atentia specialistii. Medicii vorbesc din ce in ce mai des despre asa-numita "bulimie a somnului", cand persoanele care nu se odihnesc suficient in timpul saptamanii dorm in week-end-uri pana la jumatatea zilei. Un asemenea regim de somn nu face decat sa pacaleasca organismul, iar pe termen lung poate provoca probleme serioase: de la tulburari depresive pana la obezitate.
    ×