Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iasiul reda starea Romaniei, ce zaboveste, cultural, undeva catre mahalaua Europei.
|
|
|
|
|
|
TENDINTA. Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, mizeaza pe literatura tanara
|
Jurnalul National: Ce impedimente intalneste literatura romana in a patrunde pe piata europeana?
Silviu Lupescu: Cred ca principalul impediment este limba.
Unde ne sunt traducatorii?
Traducatorii nativi dintr-o tara europeana si care sa cunoasca limba romana sunt din ce in ce mai putini. Ei ar trebui sa fie si cei care sa ne ajute in promovarea in cultura respectiva a cartii traduse. In tari ca Spania sau Suedia avem doar unu-doi traducatori.
Avem oferte recente de traduceri pentru autori romani?
Exista oferte de traduceri viitoare pentru Gabriela Adamesteanu, Dan Lungu, Alexandru Ecovoiu si Celia Stefanescu. Mircea Cartarescu si Norman Manea sunt probabil cei mai tradusi autori romani.
Stim sa ne promovam oferta editoriala in strainatate?
Nu prea stim sa ne promovam, nu stim sa starnim interesul editorilor. Nu avem nici macar cataloage ca alte tari europene.
Dar avem o oferta editoriala care sa atraga?
Tocmai asta e. Noi venim ca oferta cu literatura interbelica, cu marii clasici. Ne lipsesc literatura noua, istoria, politologia. Abia incep noile tendinte in literatura noastra. Incepe sa se formeze si un cititor nou.
"Autorul roman nu scrie pentru un virtual lector european"
Pe piata de idei actuala europeana, ne facem simtiti?
Sa fim obiectivi, suntem destul de provinciali in idei. Nu ii vom invata noi pe nemti cum sa citeasca Heiddegger.
â Autorul roman e obisnuit cu mecanismele industriilor culturale?
El nu scrie pentru un virtual lector european. La noi se scrie pentru prieteni. Autorul roman trebuie sa inteleaga ca intra intr-o industrie culturala. La noi se merge pe ideea ca public o carte si vad eu pe urma cine mi-o traduce. Ar trebui sa fie un proiect integral initial al cartii respective legat de traducere, de promovare.
Credeti ca boema e interesata sa scrie pentru un virtual lector european?
Boema e o nisa. Nu e o solutie pentru patrunderea pe piata europeana.
Cum putem intra intr-un sistem de distributie international?
Imi e greu sa cred ca putem intra intr-o retea de distributie internationala. Acum avem cereri doar de la inchisorile si bibliotecile din Europa, nu ajungem in librarii.
De ce ar fi nevoie ca sa intram intr-o astfel de retea?
Una dintre solutii pentru a iesi pe piata europeana sunt proiectele intereditoriale. Si daca am obtine conditia de invitat special la Targul de carte de la Frankfurt ar fi un pas. Cand o tara are aceasta conditie, multi traducatori din tarile participante vin cu cereri de traduceri pentru tara respectiva. Acum standul romanesc e destul de sters pe langa cel al Poloniei sau Ungariei. Si factorii de influenta ne pot ajuta... ma refer la personalitatile din diaspora care pot avea un cuvant de spus.
Internetul nu este o solutie?
10% din vanzarile noastre sunt pe Internet. Occidentalul, insa, e obisnuit sa-si ia cartea din librarii si sa achite mai ales cu cardul.
Librariile si bibliotecile noastre seamana cu cele occidentale?
Doar cateva aduc cu cele occidentale. Avem putine lanturi de librarii, lantul Diverta are circa 40. Cat despre biblioteci, sunt destul de slab dotate.
Cartea comerciala e din ce in ce mai vanduta?
Da. E din ce in ce mai vanduta de cand poate fi luata si din hypermarketuri.
"Nu avem o cultura de export"
Polirom a initiat o colectie numita "Constructia Europei". A avut cititori aceasta colectie?
"Constructia Europei" este o colectie multiculturala, care a aparut din initiativa a cinci edituri de limbi si nationalitati diferite: Beck din München, Basil Blackwell de la Oxford, Critica din Barcelona, Laterza de la Roma si Bari si Seuil de la Paris. Colectia abordeaza problemele esentiale ale istoriei Europei. Am scos si documente despre legislatia europeana, drepturile omului, psihologia si sociologia comunitatii. N-au fost, insa, best-seller-uri.
Cat despre colectia "A treia Europa"?
"A treia Europa" e un proiect intercultural despre Europa Centrala coordonat de fundatia omonima din Timisoara. Am mizat pe acest proiect pentru ca, in noul context european, cred ca lucrarile regionale devin mai interesante decat cele nationale. Spre exemplu, cred ca e mai interesanta o lucrare comparativa despre comunism in estul Europei decat despre comunismul in Romania.
Este cultura romaneasca o cultura de export?
Nu avem o cultura de export. Cultural suntem un soi de Slobozie a Europei.
Are Iasiul cultural evenimente de anvergura europeana?
Nu cred ca se intampla aici nimic de anvergura europeana. Oficialitatile locale nu inteleg ca un astfel de eveniment ar fi avantajos pe toate planurile. Poate ca de vina e si legea sponsorizarii, care nu e atat de generoasa. Ma gandesc comparativ cu Praga, spre exemplu, si cu festivalurile de acolo. La noi, nici la Festivalul "Enescu" nu ajunge nici un critic muzical european. Suntem destul de marginali.
|
CERCETARE
|
|
La Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iasi, problematica europeana e una dintre temele frecvent abordate. Exista proiecte recente sub coordonarea acad. prof. Al Zub precum Europa din perspectiva romaneasca, studii legate de problematica identitara si studii de imagologie. Andi Mihalache, Adrian Cioflanca, Dumitru Ivanescu sunt o parte din tinerii cercetatori ieseni preocupati de aceste proiecte.
|
|
PARTENERI
|
