x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Strategie - Politica externa romaneasca pe macaz european

0
Autor: Delia Zahareanu 15 Ian 2007 - 00:00

Extindere, dar numai daca o cer interesele Uniunii Europene
Romania inca isi cauta o voce individualizata in Europa si propune o strategie post-aderare sub forma de schita. Un asemenea plan pe termen mediu, ceva mai complex, si-au intocmit, cu un an sau doi inainte de aderare, si statele care s-au alaturat Uniunii in mai 2004.

Extindere, dar numai daca o cer interesele Uniunii Europene
INCEPUT DE DRUM. Intrata in Uniunea Europeana, Romania va trebui sa se descurce in regulile noului joc al politicilor comunitare

Romania inca isi cauta o voce individualizata in Europa si propune o strategie post-aderare sub forma de schita. Un asemenea plan pe termen mediu, ceva mai complex, si-au intocmit, cu un an sau doi inainte de aderare, si statele care s-au alaturat Uniunii in mai 2004.

Care sunt atuurile romanesti intr-o viitoare politica externa a Uniunii? Politica de vecinatate, expertiza referitoare la Balcanii de Vest si lansarea unei politici substantiale de cooperare la Marea Neagra, dupa cum ne-a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu. "Vom incerca sa facem din Marea Neagra un pretext pentru cooperare intre Uniunea Europeana si statele riverane." Intrebat de lipsurile din proiectul de strategie postaderare a Romaniei, pe partea de politica externa, inaltul oficial roman ne-a precizat ca Ministerul Afacerilor Externe pregateste o strategie pe politica externa, ale carei linii directoare vor fi facute publice in discursul presedintelui Basescu din 19 ianuarie. Insa cazul romanesc al strategiei postaderare pusa pe hartie de Guvernul Romaniei a starnit critici aprinse chiar si din partea partenerilor de coalitie, nemaiamintind atacurile directe ale PSD pe marginea continutului acestui document. Intrebat daca este multumit de aceasta strategie, ministrul Ungureanu ne-a declarat: "Sunt multumit cu ceea ce a facut Ministerul Afacerilor Externe pe aceasta tema".

EUROPA 2004. Plecand de la controversele pe care le-a starnit proiectul romanesc al strategiei postaderare, am incercat sa aflam ce au facut alte state care au aderat in 2004. "Ungaria a lucrat la strategia sa postaderare cu cel putin un an inainte de aderare", ne-a declarat Matyas Eorsi, seful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul de la Budapesta, totodata vicepresedinte al liberalilor din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Cehii, la randul lor, nu au mers pe o idee de strategie globala si au preferat sa-si faca in 2002-2003 un proiect amplu de politica externa pe patru ani, care includea prioritatile si relatiile pe care Praga urma sa le realizeze postextindere. Desi Romania este "rezervata" asupra unor viitoare extinderi, ceea ce lasa intr-o situatie ambigua posibilitatea ca Moldova sa adere vreodata la UE, David Kral, directorul Institutului European de la Praga, a subliniat linia constanta a Cehiei: "Suntem in general foarte favorabili extinderii, am sprijinit Romania si Bulgaria, chiar si Turcia. Sprijinim Croatia si celelalte tari din Balcanii de Vest". Romania insa isi ia o pauza si se gandeste, putin cam prea nemteste, la cum va trebui sa influenteze din interior politicile Uniunii. Politica de extindere, in opinia ministrului Ungureanu, nu se va face, "indiferent de consecinte, indiferent de conditii".

"Nu vom spune niciodata«extindere indiferent de consecinte»"

Ministrul roman al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu (foto), comenteaza pentru Jurnalul National schimbarile de politica externa ale Romaniei.

Jurnalul National: Care sunt prioritatile actuale, in perioada post-aderare, ale politicii externe romanesti?
Mihai Razvan Ungureanu: Politica externa romaneasca se schimba fundamental in forma si nu in continut. Ceea ce trebuie sa invatam acum este cum putem aduce un procent oarecare din temele de interes national printre subiectele care intereseaza intreg clubul european, mai ales in ceea ce priveste exportul de expertiza pe care incercam sa-l facem spre Bruxelles.

In ce arii consta exportul de expertiza romaneasca spre Bruxelles?
Marea Neagra, Balcanii de vest, vecinatatea estica. Noi venim in politica Europeana cu un bagaj specific romanesc, in parte datorat geografiei, in parte datorat actiunii noastre in zonele apropiate sau la distanta, tipul de cultura politica, exercitiile noastre de cooperare.

Ce inseamna acest specific romanesc?
Noi venim in Uniunea Europeana cu subiecte noi sau relativ putin cunoscute la Bruxelles, cum este cazul politicilor regionale in Bazinul Pontic. Venim cu perspective mult mai nuantate si mult mai folositoare pentru politicile de vecinatate, fata de state ca Turcia, Federatia Rusa, Ucraina, Moldova sau statele Caucaziei. Venim cu o doza de expertiza in Balcanii de Vest. Venim cu o doza de expertiza, de cunoastere si detalii in relatiile cu Ucraina, Moldova, Serbia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Cum folosim aceste teme?
Prezenta noastra intre cele 27 de state se valorifica in doua moduri: bagajul nostru de cunoastere adus si modul in care folosim instrumentele Uniunii. Unul dintre ele este politica de vecinatate, care are ca scop crearea unei proximitati confortabile pentru UE, un spatiu de pace, securitate si prosperitate. Avem nevoie de politici previzibile din partea statelor care sunt invecinate cu Uniunea Europeana, de un comportament previzibil din partea lor, sa construim politici pentru aceasta.

Pana acum ce-am facut?
Prin ce am facut noi, fie prin forte proprii, fie ca membri ai unor structuri internationale, ca OSCE si Consiliul Europei, la Alianta Nord-Atlantica, pana la urma catre acelasi efect mergeam. Sub semnul politicii europene de vecinatate se asaza relatiile noastre cu Ucraina, Moldova si Serbia, ca sa numesc vecinii nostri directi. Avem egal interes pentru statele caucaziene care au dezvoltat planuri pentru Uniunea Europeana, Azerbaijan, Georgia si Armenia. Ne implicam in varii grade in conturarea unei politici energetice a Uniunii Europene si in schitarea unei politici coerente europene in materie de migratie legala.

De ce este Romania "rezervata" fata de extindere acum, dupa aderare?
Romania considera in felul urmator: ca acum trebuie sa facem Uniunea Europeana functionala. In 27 de membri, UE trebuie sa fie functionala, trebuie sa inceapa sa construiasca politici coerente in materie de politica externa si, cazul politicii energetice este un bun test, este de fapt bacalaureatul Uniunii Europene in materie de politica externa. Deocamdata sa zicem ca exista ezitari, este un balans, nu intotdeauna bine reglat intre interesul national si interesul comunitar. Si, in clipa in care UE considera ca este deja pregatita, poate purcede mai departe la extindere. Extinderea in momentul de fata nu se pune in termeni la fel de stringenti cum s-a pus in perioada 2004-2007 cand era limpede ca extinderea trebuia sa se rotunjeasca. A cincea etapa de extindere era fragmentata intre zece care intrasera in 2004 si doi care nu intrasera in 2006. Cuvantul rezervat este un cuvant care nu poate fi folosit decat in acest sens. Nu vom spune niciodata "extindere indiferent de consecinte".

CEHIA
Fara strategie postaderare, Praga a mers pe ideea unei strategii separate pentru politica externa, care sa acopere si primii doi ani dupa intrarea in UE, in mai 2004. Cele 30 de pagini ale strategiei detaliaza principiile viitoare ale politicii externe a Cehiei dupa aderare, un accent important fiind pus pe relatiile bilaterale si pe cooperarea internationala. "In general, nu au fost schimbari majore de politica externa. Iar acest fapt se datoreaza faptului ca nu a existat nici un conflict marcant intre interesele cehe si activitatile PESC (politica externa si de securitate comuna)", ne-a declarat Jan Karlas, expert al Institutului pentru Relatii Internationale de la Praga.
UNGARIA
Vecinii de la vest au avut o strategie postaderare la care au lucrat cele mai importante ministere timp de mai bine de un an de zile inainte de 2004, dupa cum ne-a precizat deputatul liberal Matyas Eorsi, presedintele Comitetului de Afaceri Externe al Parlamentului Maghiar. "Este crucial sa-ti stabilesti cateva prioritati, nu multe, dar bune. Strategia a fost coordonata de cabinetul premierului, cand ar fi trebuit coordonata de fapt de Ministerul Afacerilor Externe", ne-a declarat Eorsi. "S-a simtit lipsa unei strategii separate pe politica externa, in cazul Ungariei", a mai adaugat oficialul maghiar.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   externe,   romania,   politica,   ne-a,   europeană,   uniunea europeana,   externă,   uniunii,   afacerilor externe,   strategie,   extindere

Serviciul de email marketing furnizat de