x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un miracol, bobul de grau

0
18 Ian 2006 - 00:00
GURMANDUL IN BUCATE
Bobul de grau... originea lui, ca si a altor plante cultivate, precum orzul, fasolea, porumbul, este cu desavarsire necunoscuta. Omul muritor a realizat specii de grau, prin incrucisarea bobului, spre a le adapta cultivarii in zone neprielnice, dar niciodata insa nu a fost posibila crearea graului, a porumbului sau a vreunei alte plante alimentare de baza. Bobul de grau apare in spatiul diferitelor civilizatii ca un dar al cerului, avand origine divina, si reprezinta hrana primordiala, esentiala a omului.

Intors in pamant, bobul de grau, "cel mai frumos fruct din lume", da nastere spicului, ca simbol fundamental al mortii si al reinvierii. In antichitatea greaca, epoptii, initiatii in secretul cultului eleusin, o slaveau pe Demetra, "zeita a fecunditatii, cea care facea initierea in misterele vietii". Se considera ca impreunarea zeitei Demetra cu Zeus, zeul zeilor, era simbolizata de bobul de grau, pe care acestia, epoptii, il contemplau in liniste. Astfel ei faceau un pas nou pe calea apropierii de Divinitate. Printr-o impartasanie tacuta "se evoca perenitatea anotimpurilor, reintoarcerea vremii secerisului, alternanta mortii bobului de grau cu reinvierea sa in nenumarate boabe". Cultul zeitei reprezenta chezasia acestei permanente ciclice.

MITOLOGIA ROMANEASCA. Bob de grau, spic de grau, faina, paine, hrana esentiala... Si in mentalitatea poporului roman acest ciclu - al mortii si al devenirii - este considerat un pilon de rezistenta al intelepciunii si al vietii. Prezenta magica si sacra, in acelasi timp, a bobului de grau se constata in toate riturile de trecere: la nastere - se pune grau in prima scalda a copilului; la nunta - in semn de belsug, se arunca boabe de grau asupra mirilor; la inmormantare - coliva constituie pomana traditionala (ofranda pentru iertarea pacatelor). Cu toate ca, dupa unii, numele acestei ofrande rituale ar fi de origine greceasca (kollyva) sau, dupa altii, de origine slava, obiceiul in sine este mult mai vechi pe teritoriul Daciei, inainte de raspandirea crestinismului, dupa cum aprecia Mircea Eliade.

Din copilarie, in Maramures, fetele erau deprinse de catre bunici (bunica era numita "baba", nu cu conotatia de astazi) sa prepare grau fiert, pe care il mancau cu lapte si miere sau zahar. Din aceeasi fiertura, doar cu grau, se hraneau si purceii, spre a avea o carne gustoasa, atunci cand le venea sorocul. Din pacate, obiceiul hranirii animalului in acest fel s-a cam uitat. Consecintele sunt evidente.

Amintirile culinare m-au indemnat sa realizez un preparat care sa aiba la baza graul. Sper sa va placa.

"Pamantul care, doar el, zamisleste fiintele toate si le hraneste, le primeste inapoi germenul roditor" - Eschil

SIMBOLISTICA
La greci si la romani preotii imprastiau boabe de grau peste crestetul animalelor inainte de sacrificare. Acesta era considerat drept semn al nemuririi sau fagaduintei unei invieri.

Vechii chinezi ii cereau lui Henzi, Printul Recoltelor, grau si orz. Asa cum se spune in Chhandogya-Upanishad, graul simbolizeaza rodul apei, care la randul ei reprezinta rezultatul focului.

La vechii evrei, graul era, impreuna cu vinul si uleiul, una din ofrandele rituale. Cuvantul ebraic care-l numeste inseamna puritate, radacina fiind asociata notiunilor de alegere, de optiune, de uniune si de binecuvantare. De aici rezulta si valoarea sa rituala.

Louis-Claude de Saint Martin explica astfel importanta bobului de grau: este substanta pasiva, baza, adica mercurul din Marea Opera.

Spicul de grau din misterele eleusine reprezinta simbolul invierii. Este de fapt un ritual al grauntelui care moare si apoi renaste, revenind de fiecare data la starea primordiala.

Pentru a anunta slavirea lui Hristos prin moarte, Apostolul Ioan realizeaza acest lucru apeland la simbolul grauntelui de grau: "Adevarat, adevarat va zic voua, ca daca grauntele de grau cand cade in pamant nu va muri, ramane singur; iar daca va muri aduce multa roada". (Ioan, 12, 23-25)

Simbol al darului vietii, al belsugului si al renasterii, graul constituie hrana esentiala si primordiala.

LEGUME UMPLUTE CU CARNE SI GRAU

  • Ingrediente: 4 vinete, 4 dovlecei, 4 rosii, 400 g carne tocata, 200 g grau fiert, o ceapa, doi ardei rosii, un ardei galben, o legatura de marar, sare, piper, ulei de masline, 30 g unt, smantana.
  • Preparare: Vinetele se spala, se taie in doua parti egale si se scobesc de miez. La fel se procedeaza si cu dovleceii. Rosiilor, mai tari, li se taie capacelul si li se scoate miezul. Se lasa la scurs un sfert de ora. Intre timp se prepara umplutura. Graul fiert se da prin masina de tocat. Intr-o tigaie se calesc ceapa impreuna cu ardeii maruntiti si carnea. Apoi totul se amesteca si cu graul fiert, apoi se adauga mararul tocat. Se condimenteaza dupa gust. Legumele se umplu cu aceasta compozitie. Se ia un vas de yena si se unge cu putin unt. Se asaza dovleceii si vinetele umplute si se dau la cuptor, la foc moderat, pentru aproximativ un sfert de ora. Dupa aceea se pun si rosiile (dat fiind faptul ca acestea se patrund mai repede). Se mai lasa inca zece minute. Se servesc calde, cu sos de smantana si cu verdeata presarata deasupra.
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   grău

    Serviciul de email marketing furnizat de