x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A doua sansa la viata

0
Autor: Oana Antonescu 27 Mar 2006 - 00:00
A doua sansa la viata


Barbati si femei de toate varstele si de toate etniile stau la intrare. Asteapta. Fumeaza. Vorbesc la mobile. Au figuri speriate si nelinistite. Femei cu fuste lungi, vopsite in fel si chip formeaza un cerc galagios. Dar nici macar ele nu dau culoare locului.

SERVICII DE URGENTA
Barbati si femei de toate varstele si de toate etniile stau la intrare. Asteapta. Fumeaza. Vorbesc la mobile. Au figuri speriate si nelinistite. Femei cu fuste lungi, vopsite in fel si chip formeaza un cerc galagios. Dar nici macar ele nu dau culoare locului.

Inauntru, aceleasi figuri, dar mai multa aglomeratie. Au privirile tintuite catre perdeaua albastra, dura ca un zid. Se uita ca si cum in spatele ei s-ar ascunde secretul vietii. O asistenta iese zorita din incaperea bine ascunsa de perdea. Toti asteapta un raspuns. Dar femeia trece mai departe, fara nici o vorba. Se aud sirene afara. Doi barbati in halate albastre imping grabiti un carucior cu rotile spre usa de intrare. La nici un minut aduc inapoi caruciorul, incercuit de femei. In centru, un chinez cu ochiul umflat, stropit de sange si aproape lesinat. Nu aude plansetul sotiei, nici al fiicelor. Dispare dupa cortina albastra, lasand in spate tot taraboiul femeilor. Alta sirena acopera vocile. Alti barbati in halate albastre, dar cu o targa in locul caruciorului. In cateva clipe, targa se intoarce cu un barbat care nu reuseste sa stea la orizontala. Durerea il chinuie cumplit. Oamenii il conduc cu privirea pana la perdea, care lasa sa se vada o masa inconjurata de halate albe si verzi. In spate, paturi cu oameni conectati la aparate, cu tuburi si masti de oxigen. A treia sirena... Bolnavii vin aici pe banda rulanta. Este o zi obisnuita la Spitalul de Urgenta Floreasca. E o zi obisnuita pentru orice spital de urgenta. Targi, sirene, carucioare, doctori, asistente si brancardieri, pacienti, rude speriate, toate se amesteca intr-un hol. Ai zice ca lumea se sfarseste aici. Pentru unii, da. Spitalul de urgenta este granita intre viata si moarte. Mai multi sunt insa cei care primesc aici a doua sansa la viata.

SUNTEM IMBATRANITI. Cati oameni ajung in stare grava la urgenta? Un sondaj CURS arata ca anul trecut 9% dintre romani au apelat la un astfel de serviciu. Alti 17% dintre romani au avut pe cineva din familie care s-a simtit atat de rau, incat a trebuit sa mearga la urgenta sau sa cheme ambulanta. E mult, e putin? Doctorul Bogdan Oprita, seful Unitatii Primiri Urgente (UPU) a Spitalului de Urgenta Floreasca si coordonatorul SMURD Bucuresti, crede ca procentul celor care apeleaza la servicii de urgenta este mare. De ce ajung atat de multi romani la urgenta? "Populatia Romaniei devine din ce in ce mai imbatranita, iar starea de sanatate a oamenilor se deterioreaza. Acelasi lucru se intampla si cu restul Europei si cu locuitorii Statelor Unite ale Americii", spune dr. Oprita. Numarul celor care vin la Unitatea de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Floreasca este chiar mai mare decat cel relevat de sondajul CURS, in opinia doctorului Oprita. "Daca raportam la numarul de solicitari, cred ca procentul celor care apeleaza la serviciul de urgenta este mai mare. Avem pacienti care vin in stare grava la UPU de mai multe ori in acelasi an, pentru ca nu respecta tratamentul, regimul de viata sau nu mai raspund la un tratament", ne spune dr. Oprita.

Spitalul de Urgenta sau "Floreasca", cum il stim cu totii, este cel mai aglomerat dintre toate spitalele de urgenta nu doar din Bucuresti, ci din tot sudul tarii. Anul trecut, la UPU au venit 34.817 de pacienti, dintre care aproape jumatate (15.831) au fost in stare grava si au necesitat internare, acestea fiind urgente majore. In plus, aici se afla serviciul SMURD, care ajuta in cazurile de urgenta majora cu un elicopter si cu doua ambulante. SMURD a inceput activitatea in martie anul trecut, dar in 10 luni a avut cu elicopterul nu mai putin de 311 misiuni. Dintre acestea, 51 au fost interventii primare, numai la accidente rutiere, iar restul de 260 au fost transferuri intraspitalicesti ale unor bolnavi in stare critica.

DUPA 45 DE ANI. Ce categorii de oameni ajung in situatia in care au nevoie de sprijin medical de urgenta? Acelasi sondaj CURS releva ca femeile au mai mare nevoie de ajutor de urgenta. 56% dintre cei care au apelat in ultimele 12 luni la un serviciu de urgenta sunt femei, iar restul de 44% sunt barbati.

In ceea ce priveste varsta, sondajul arata ca persoanele peste 56 de ani sunt pacienti frecventi ai serviciilor de urgenta. 43% dintre cei care au fost nevoiti sa mearga la urgenta sunt varstnici, 32% au intre 18 si 32 de ani, iar 25% intre 31 si 55 de ani. "Adresabilitatea vizavi de serviciile de urgenta are legatura cu varsta. Pacienti ai UPU sunt mai ales persoanele in varsta. Exista un motiv pentru care se intampla acest lucru. Dupa 45 de ani incep sa apara afectiunile cardiovasculare si respiratorii, probleme cu care nu doar romanii se confrunta, ci toata populatia globului. Tot la aceasta varsta apar bolile neoplazice, care trimit din ce in ce mai multi pacienti la serviciul de urgenta", arata dr. Bogdan Oprita. Daca ar face o clasificare a pacientilor in functie de varsta, dr. Bogdan Oprita ar incadra copiii pe locul al doilea. "Copiii, mai ales cei foarte mici, sunt pacienti frecventi ai spitalelor de urgenta, pentru ca infectiile respiratorii sunt la ei mult mai dramatice si mai greu tolerate decat la varsta adulta. Mai mult de atat, si parintii se sperie atunci cand apare o problema de sanatate la copilul lor, motiv pentru care se adreseaza imediat serviciilor de urgenta", explica Oprita. Pacientii adulti ajung la UPU cel mai frecvent cu traumatisme si intoxicatii.

LA AMBULANTA. Pe calculator, operatoarele sorteaza apelurile. Rosu pentru urgentele de rezolvat imediat, galben pentru cele in asteptare, verde si negru pentru transportul bolnavilor la dialize sau a celor cu fracturi simple. Pacientii marcati cu verde si negru pot sa astepte chiar si 10-12 ore pana la sosirea unei ambulante. Asa se intampla in Bucuresti si asa se intampla in toata Romania. Unii renunta si merg la spital cu masina vecinului sau cu un taxi. Altii aleg automedicatia. Iar nemultumirea celor care suna la ambulanta si nu primesc ajutor imediat este din ce in ce mai mare in ultimii ani.

Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti (SAMB) are in jur de 360.000 de solicitari pe an si numai 151 de ambulante, din care 100 ar trebui casate in acest an si inlocuite cu altele noi. Directorul SAMB, dr. Ovidiu Cismaru, crede ca "procentul celor care apeleaza la urgenta este mare, in comparatie cu celelalte tari europene. Aceasta se intampla nu pentru ca populatia Romaniei ar avea mai multe probleme de sanatate, ci pentru ca o mare parte din urgentele inregistrate ar trebui sa treaca in grija medicilor de familie. In Romania, sistemul de ingrijire prin medicul de familie nu este dezvoltat, in comparatie cu tarile occidentale. Bolnavii stau la coada pentru a vorbi cu medicul de familie. Din pacate, si la SAMB trebuie sa astepte", spune Ovidiu Cismaru.

"Adresabilitatea vizavi de serviciile de urgenta are legatura cu varsta. Pacienti ai UPU sunt mai ales persoanele in varsta. Exista un motiv pentru care se intampla acest lucru. Dupa 45 de ani incep sa apara afectiunile cardiovasculare si respiratorii, probleme cu care nu doar romanii se confrunta, ci toata populatia globului. Tot la aceasta varsta apar bolile neoplazice, care trimit din ce in ce mai multi pacienti la serviciul de urgenta" - Dr. Bogdan Oprita, seful Unitatii Primiri Urgente (UPU) a Spitalului de Urgenta Floreasca, coordonatorul SMURD Bucuresti

"Procentul celor care apeleaza la urgenta este mare, in comparatie cu celelalte tari europene. Aceasta se intampla nu pentru ca populatia Romaniei ar avea mai multe probleme de sanatate, ci pentru ca o mare parte din urgentele inregistrate ar trebui sa treaca in grija medicilor de familie. In Romania, sistemul de ingrijire prin medicul de familie nu este dezvoltat, in comparatie cu tarile occidentale. Bolnavii stau la coada pentru a vorbi cu medicul de familie. Din pacate, si la SAMB trebuie sa astepte" - Ovidiu Cismaru, directorul Serviciului de Ambulanta al Municipiului Bucuresti

In ultimele 12 luni, dvs. sau cineva din familia dvs. s-a simtit atat de rau incat a trebuit sa mearga la urgenta sau sa chemati ambulanta?
  • 9% dintre respondenti au avut nevoie de un serviciu de urgenta in ultimul an
  • 17% au avut pe cineva in familie care a solicitat ajutor medical de urgenta
  • 73% n-au fost in situatia de a merge la urgenta sau de a chema ambulanta
  • 1% a afirmat "Nu stiu/Nu raspund la aceasta intrebare"

    53% dintre cei care au apelat la servicii medicale de urgenta in ultimele 12 luni au venituri sub medie, iar 47% au venituri peste medie. 38% au studii sub liceu, 31% au terminat un liceu si tot 31% au un nivel de educatie peste liceu
    28% dintre cei care au apelat la servicii de urgenta sunt din zona de est a tarii. Din vest sunt 25% cei care au mers la urgenta sau au chemat ambulanta in 2005, din sud 25%, iar 22% dintre cei care au apelat la urgenta sunt din Bucuresti
  • PERSONAL INSUFICIENT

    Raportand la numarul mare de pacienti pe care l-a avut in 2005 si la numarul cadrelor medicale, doctorul Bogdan Oprita apreciaza ca Unitatea Primiri Urgente din cadrul Spitalului Floreasca a fost "la limita acordarii unui act medical de calitate. Ne confruntam cu o problema si la nivelul personalului medical superior, dar mai ales la nivelul personalului mediu si auxiliar. Sunt situatii in care doctorii si asistentii cara bolnavii cot la cot cu brancardierii, cu infirmierele si cu personalul de paza", arata dr. Oprita.

    IN 2005, RECORD DE SOLICITARI LA AMBULANTA

    Raportul de activitate al SAMB pe 2005 releva ca numarul total de solicitari a crescut cu aproximativ 14% in comparatie cu anul 2004. Media zilnica de solicitari este de 1.037, 35%-40% dintre acestea fiind urgente majore de gradul 0 si 1. Cifrele variaza insa cu 10%-20%, atunci cand apar epidemii sau conditii meteorologice deosebite: temperaturi extreme sau ninsori abundente. La epidemia de gripa de anul trecut, SAMB a avut intr-o singura zi nu mai putin de 2.000 de apeluri, cu aproape 1.000 mai mult peste medie. Acelasi raport arata ca in Bucuresti a crescut numarul accidentelor auto cu una sau mai multe victime (de la 217 in 1998 la 2.441 in 2005) si numarul persoanelor cazute pe strada (de la 2.111 in 1998 la 13.674 in 2005, majoritatea fiind cazuri sociale). De asemenea, s-a dublat numarul solicitarilor de transport venite de la pacientii care fac dializa, de la 42.083 in 1997 la 83.038 in 2005. Din punctul de vedere al repartizarii geografice pe Bucuresti, numarul cel mai mare de apeluri catre ambulanta vine din Sectorul 5 al Capitalei.

    MAI MULTE MASINI SI ECHIPAJE

    Numarul de solicitari la ambulanta a crescut in ultimii ani, iar echipajele si ambulantele au devenit insuficiente. La lipsa de promptitudine a serviciului de ambulanta se adauga si numarul din ce in ce mai mare de masini din Bucuresti, care duce la scaderea vitezei de deplasare a ambulantelor in oras. Pentru a elimina timpul de asteptare, directorul SAMB, dr. Ovidiu Cismaru, crede ca ar avea nevoie de inca 80 de ambulante moderne pentru urgente majore de gradul 0 si 1. Pentru urgentele de gradul 2, SAMB ar avea nevoie de alte 300 de ambulante.
    Citeşte mai multe despre:   familie,   bucuresti,   urgenta,   ambulanta,   numărul,   vărsta,   intămplă,   pacienti,   editie de colectie,   samb,   oprita,   urgente

    Serviciul de email marketing furnizat de