Visul armatei neobligatorii s-a implinit. Tinerii insa vor iar la oaste. Pe bani.

Soldatii romani incep sa depuna armele. In octombrie a venit si randul Regimentului de Garda sa bata in retragere. Numai ca 60 din cei 96 de soldati care si-au facut bagajele se intorc la inceputul lunii noiembrie, pentru a se angaja in armata.

La Regimentul 30 Garda si Protocol "Mihai Viteazul", ziua de joi, 19 octombrie, a inceput ca toate celelalte. La 7 fix, toti soldatii sunt aliniati si incremeniti in frigul diminetii. Numai ca in aceasta zi, in careul de beton de-o parte stau "macii" (militarii angajati pe baza de contract), iar de cealalta parte - tinerii in blugi tociti, cu imprimeuri indraznete pe tricouri si cu sepci pe cap. Frigul intepator le-a inrosit urechile. Bine macar ca nu mai trebuie sa tina si arma in maini. Or fi si emotiile ca, in sfarsit, merg acasa. Pentru o treime dintre ei, este ultima zi de armata.

STAFETA. La 7:30 este arborat drapelul si se canta imnul. Un fel de play-back, caci vocile barbatesti abia acopera melodia de la megafon. "La picior, arm’!" Soldatii duc palma la frunte cu solemnitate. Trei caini se giugiulesc in mijlocul soldatilor aliniati. De la tribuna e rostit discursul de adio. "V-ati indeplinit sarcinile cu multa responsabilitate… suntem mandri…", spune comandantul regimentului, Tudor Marian.

Urmeaza momentul predarii stafetei. Un tanar in blugi si cu un "69" pe pulover se apropie de un soldat inciucurat si cu mers teapan. Tanarul, cel mai bun din seria lui, ni s-a spus, ii ofera celui in uniforma o cupa, "stafeta generatiilor". Discursul e tinut cu noduri, amandoi baietii fiind extrem de emotionati. Alocutiunea se incheie cu "Nu va vom uita niciodata". Soldatii constiinciosi si care s-au remarcat pleaca si cu un certificat de apreciere in valiza. "Drum bun!" "Sa tra-iti!"

MOTIVE DE A RAMANE. Baietii se incoloneaza si merg in parculetul din curtea unitatii, unde ii asteapta valizele de lemn verzi, maro si grena. In putin timp, autobuzele armatei ii vor duce la gara, iar de acolo - libertate. "Am venit un pusti in armata, acum plec barbat", isi umfla pieptul in fata maiorului Dragos Mihalcea din Pitesti. Este unul dintre cei care peste nici doua saptamani se vor intoarce la viata de cazarma.

Claudiu Spulber, bucurestean, e mult mai pragmatic si recunoaste ca a ales calea armelor mai mult de nevoie. "Se mai creeaza noi locuri de munca, de asta ne intoarcem in noiembrie. Iar in armata locul de munca e sigur", spune cu sinceritate. Tanarul recunoaste ca viata de soldat nu e usoara. La fel gandesc multi dintre cei care se intorc, crede el, numai ca putini au curaj sa o spuna pe sleau. "Am dus dorul aici la gagica, la sticla de bere. La distractie, la libertate. Am avut permisii, nu le mai stiu numarul, e drept".

Valiza de lemn sau "diplomatul soldatului" va disparea din dotarea militarilor angajati pe baza de contract

Tot banii l-au decis pe un altul sa revina in armata. Banii si femeile. "Altfel se uita femeia la tine daca ai un ban in buzunar", impartaseste din crezul lui in viata. Acum, baiatul asteapta plecarea cu mainile inghetate, inclestate pe manerul valizei colturoase. Pentru soldatul-model, cel care a predat stafeta, isi mai fac loc si cuvinte precum "mi-a placut", "patriotism" si dorinta de a face cariera.

"Nu mi-a placut armata din prima zi", se vaita Cosmin din Dabuleni, grasut si cu privire blajina. "Nu s-a lipit de mine. Am sarit gardul si m-au bagat la munca, la santuri", isi aminteste unul din neajunsurile patite. N-ar fi ajuns in armata daca nu-l luau cu arcanul printr-o pacaleala. Acum, pentru ei, faptul ca mai aveau probleme cu apa calda si cu mancarea a devenit subiect de gluma. "Am slabit 10 kilograme in armata", zice unul chel si subtirel, aratandu-i unui prieten cum stau hainele pe el. O gasca vesela, care-si zice "echipa de soc", face glume pe seama unuia care cica mai fugea pe la bucatarie in scopuri necurate. Poeti au mai ramas putini in armata. "Ce sa mai trimitem scrisori? Cu SMS-uri e mai usor. Mai grav era ca la inceput nu aveam voie cu telefoane in unitate", spune unul gelat, cu ochi albastri.

Pentru cei din Garda de Onoare, toti baieti zvelti, alesi pe spranceana, cele mai grele, dar si mai onorante momente au fost cand faceau de garda la Monumentul Eroului Necunoscut. Asa, de plecare, baietii vor o poza ca amintire. Se strang de dupa umeri si privesc fix in aparat. "Apostole, ti se vede nasul la ziar. Iesi, ba, din poza, ca n-o sa se mai inchida ziaru’", se hlizeste unul pe seama lui Apostol. Timpul trece si frigul devine mai ascutit. Baietii sar pe varfuri, rad, fac glume, asculta melodii la telefonul mobil, orice numai sa treaca timpul mai repede. "Acuma ce mai conteaza ca pleci la 8:00 sau ca pleci la 11:00. A venit si ziua aia", filozofeaza unu’ in timp ce se fereste de dom’ maior, ca sa nu-l vada cu tigara. "Hai, ma, fumeaza acuma, ca pleci acasa, e voie", il indeamna maiorul Daniel Enache.

Gata! Se decide plecarea. Esalonul de Ardeal este strigat pentru ultima oara. Baietii raspund cu bucurie, isi inhata bagajele si se bulucesc in autobuzul albastru. Chiuie de parca ar pleca in cea mai frumoasa excursie. Nea Ion, unul din oamenii de la personalul administrativ, le ureaza cat pentru o viata: "Va pupa tata, baieti. Sa fiti iubiti!".

ARMATA PE BANI Trecerea de la serviciul militar obligatoriu la cel in care soldatul este angajat al Armatei este sintetizata de comandantul Regimentului nr. 30 Garda, Marian Tudor. "E greu sa treci de la pas de defilare la mers". Dar schimbarea era necesara. "Din punct de vedere sentimental, acest lucru poate fi considerat o pierdere. Din punct de vedere profesional, e un castig. Armata nu mai trebuie facuta ca pe vremea lui mos Teaca", marturiseste el. O armata moderna se realizeaza, insa si cu sacrificii. "In acest moment, toata lumea se gandeste la partea materiala. Nu se prea gandesc la patriotism, idei din astea", crede comandantul. Ca sa atraga tinerii, Regimentul de Garda iese cu o oferta puternica: pregatire in spatii diverse - in baze sportive, pe camp, program organizat plus mese asigurate, pregatire culturala chiar, prin bilete la teatru si la concerte, calatorii. "Cei care au facut armata la noi sunt foarte disciplinati. In armata disciplina incepe de la pozitia «drepti!» si un soldat de la noi are tinuta", spune comandantul Tudor. In acest moment la Regimentul 30 Garda "Mihai Viteazul" sunt 258 de functii libere. "Nu avem deocamdata chiar asa de multe cereri. Intre 30 octombrie si 3 noiembrie se va desfasura concursul pentru ocuparea lor", a completat comandantul.

PROGRAM Iata cum se desfasoara o zi pentru un soldat din Regimentul 30 Garda "Mihai Viteazul". La 5:30 se da trezirea. De la 5:40 la 6:00 este inviorarea. Apoi, timp de o ora jumatate se ia masa, se face curatenie plus alte activitati gospodaresti. De la 7:30 la 8:00 are loc inspectia de dimineata. Urmeaza timp de 6 ore instructia. O binemeritata pauza de jumatate de ora e urmata de raportul companiei si de masa de pranz, de la 15:00 la 16:00. Apoi, programul variaza in functie de zile: fie instructie, luni, miercuri si joi, fie activitati sportive, martea, iar vinerea baietii au parte de program administrativ. Sambata si duminica - acest interval de timp e la dispozitia militarului. Ziua se incheie cu apelul de seara, cina si o jumatate de ora pentru igiena personala. La 21:30 se da stingerea. "Partea trista e ca deja a inceput sa fie pustiu prin unitate si pana dam concursul tot asa o sa fie. Oamenii de aici va trebui sa preia mai multe responsabilitati", a spus comandantul regimentului. Acesta recunoaste ca programul e dur, insa prin respectarea lui se vor forma soldati adevarati. "Soldatul va fi pe picior de egalitate cu generalul, vom fi toti militari", a concluzionat Tudor.